Premium
Ziarul Financiar:
Dintr-odată, liniştea Băncii Naţionale începe să fie tulburată de acolo de unde guvernatorul Mugur Isărescu se aştepta mai puţin: Parlament, Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, aliaţii de bază ai Băncii Naţionale.
1.Legea dării în plată – puţină lume a remarcat faptul că Palatul Cotroceni, respectiv preşedintele Klaus Iohannis, şi Palatul Victoria, prin premierul Dacian Cioloş, au declarat clar că nu vor ataca la Curtea Constituţională Legea dării în plată, aşa cum a fost aprobată de Parlament şi în varianta 2. Asta înseamnă, cel puţin din perspectiva guvernului, că este pregătit să apere poziţia statului chiar şi în procese internaţionale în cazul în care băncile vor acţiona în acest sens. Un grup de bănci studiază cu avocaţii în acest moment varianta unui proces la Washington, la ICSID - Curtea Internaţională pentru Apărarea Investiţiilor Străine - împotriva României, care va fi reprezentat de Ministerul Finanţelor. Motivul procesului este legat de exproprierea unor bunuri şi venituri prin Legea dării în plată.
Un asemenea proces durează câţiva ani şi este posibil ca cei de acum să nu mai fie în funcţie când se va termina. Vezi cazul pierdut de statul român în dosarul fraţilor Micula...
2.Legea de conversie a creditelor în franci sau euro la cursul din momentul acordării creditului – deputatul PNL Daniel Zamfir şi avocatul Gheorghe Piperea au pus pe masă o nouă lege, asemenea Legii dării în plată, prin care să dea posibilitatea celor care au împrumuturi în franci elveţieni sau în euro să le schimbe în credite în lei nu la cursul de piaţă actual, ci la cel din momentul acordării creditului, plus o marjă...
3.Schimbarea statutului BNR pentru eliminarea “imunităţii” departamentului de supraveghere din BNR – deputatul PNL Daniel Zamfir a pus pe masă varianta schimbării unor prevederi din statutul BNR care acordă, în opinia lui, un fel de imunitate supraveghetorilor BNR în faţa unor posibile procese. Această idee a atras mânia Băncii Naţionale, care, pentru prima dată - prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului – a pus în discuţie decizia unui partid politic, respectiv PNL: îşi poate permite PNL amputarea statutului Băncii Naţionale? Această poziţie exprimată de Adrian Vasilescu este unică la adresa unui partid politic, având în vedere istoria BNR de a nu comenta public deciziile politice.
4.Dosarul Rompetrol – redeschiderea dosarului privatizării rafinăriei Petromidia scoate de la naftalină deciziile din anii 1998-2000, hotărâri pe care multă lume le-a uitat. Atunci, guvernul Isărescu a aprobat privatizarea rafinăriei Petromidia cu grupul Rompetrol deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Dacă informaţiile se confirmă, pe masa preşedintelui Klaus Iohannis se află un dosar de la DIICOT, prin care se cere posibilitatea cercetării unor miniştri care, în timp, au avut acte de semnat în ceea ce se cheamă privatizarea, ştergerea datoriilor rafinăriei Petromidia şi ulterior acordarea dreptului de vânzare a rafinăriei către grupul KazMunaiGas, în condiţiile în care datoriile nu au fost plătite. În joc sunt câteva sute de milioane de euro, bani care nu au putut fi uitaţi sau şterşi nici după 16 ani.
Toate aceste patru puncte poate nu au legătură între ele, dar fiecare tulbură liniştea Băncii Naţionale.
De-a lungul celor 26 de ani, BNR a avut un aliat puternic în Palatul Cotroceni, în Palatul Victoria şi în Parlament. Acum lucrurile par să stea puţin altfel.
Romania Libera:
Pentru şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, nimic nu are importanţă în afara modificării Constituţei pentru a se dota cu puteri prezidenţiale sporite, fără alte contra-puteri. Din cauza amânării acestui obiectiv „prezidenţial“ a fost mazilit „vizirul“ Ahmet Davutoglu.
Erdogan a accelerat drumul său spre hiperpreşedinţie şi fără să mai recurgă la un referendum, Parlamentul a aprobat vineri – prin vot secret – puteri sporite pentru preşedinte, care a evocat un „vot istoric“. Legislativul turc a mai aprobat un proiect controversat de reformă pentru ridicarea imunităţii deputaţilor vizaţi de proceduri judiciare, principalul partid pro-kurd acuzând o manevră a guvernului pentru înlăturarea aleşilor săi.
Textul a fost adoptat prin vot secret fără referendum şi deschide calea urmăririi în justiţie a 138 de deputaţi, din care 50 (din 59) ai Partidului democratic al poporului (HDP, pro-kurd). Slăbirea HDP ar putea bulversa echilibrul puterilor în Parlament în favoarea formaţiunii puterii, Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (AKP).
Totul s-a accelerat după înlăturarea premierului Ahmet Davutoglu, care şi-a anunţat demisia din fruntea Executivului şi a renunţat şi la cea de şef al partidului AKP, la putere, Binali Yildirim, ministrul Transporturilor şi un favorit al lui Erdogan, a fost desemnat candidat unic pentru a-i succeda în fruntea guvernului şi a AKP.
Yildirim este perceput ca un aliat mult mai docil decât Davutoglu, care s-a opus şefului statului în mai multe dosare şi a amânat referendumul pentru modificarea Constituţiei, dorită de Erdogan pentru a transforma Turcia în republică prezidenţială.
Observatorii estimează că principala misiune a viitorului şef de guvern va fi să ducă la bun sfârşit proiectul schimbării Constituţiei dorită de Erdogan pentru transferarea esenţialului puterilor Executivului către preşedinte.
