A început votul în străinătate pentru alegerile prezidențiale. STIRIPESURSE.RO vă prezintă în timp real datele care vin de la AEP cu prezența românilor la votul din Diaspora.
UPDATE 24 noiembrie, ora 00.00 - Prezența la vot în Diaspora
Până la ora 00.00 au votat duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 221.140 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 23.05 - Peste 220.000 de alegători au votat în Diaspora
Până la ora 23.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 220.780 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 22.09 - În străinătate au votat 218.518 de români
Până la ora 22.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 218.518 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 21.15 Peste 200.000 de români din străinătate au votat până la ora 21.00. În 2019, până la aceeaşi oră, votaseră aproape 260.000 de persoane
Peste 200.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale până sâmbătă, la ora 21.00. În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era de aproape 260.000 de persoane.
Conform site-ului prezenta.roaep.ro, 206.233 de persoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.
Cei mai numeroşi votanţi sunt dn categoriile de vârstă 35 - 44 de ani ş 45 - 64 de ani. Bărbaţii care au votat sunt mai numeroşi decât femeile.
În 2019, la aceeaşi oră, votaseră 259.885 de persoane, cărora li s-au adăugat 25.189 care au votat prin corespondenţă.
În urmă cu cinci ani, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 23 noiembrie, ora 20.07 - Peste 190.000 de români au votat în Diaspora până la 20.00
Până la ora 20.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 197.596 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 19.04 - Peste 180.000 de români au votat în străinătate
Până la ora 19.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 180.411 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 18.17 - Peste 160.000 de români au votat în Diaspora
Până la ora 18.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 161.653 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 17.46 Concluzia MAI la finalul campaniei electorale
Ministerul Afacerilor Interne consideră în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România nu au fost înregistrate probleme deosebite. MAI mai anunță că au fost mai puține reclamații și incidente decât la campania de la precedentele alegeri prezidențiale.
„Din punct de vedere al competențelor care au revenit Ministerului Afacerilor Interne, campania electorală s-a desfășurat în condiții de normalitate”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții ministerului, prin intermediul unui comunicat de presă.
Potrivit statisticilor oficiale, efectivele MAI au asigurat măsurile de ordine publică și de protecție a participanților la 190 de manifestări electorale care au avut loc în București și în alte 96 de localități din 36 de județe. Toate evenimentele electorale s-au desfășurat fără incidente deosebite. Cele mai multe manifestări electorale au fost organizate în județele Ilfov (30), Vâlcea (19), Dolj (17), Ialomiţa (16) și Giurgiu (15) și s-au desfășurat, în principal, sub formă de întâlniri cu alegătorii.
Pe parcursul campaniei electorale, reprezentanții MAI au fost sesizați cu privire la săvârșirea a 189 de posibile incidente electorale, cu aproximativ 17% mai puține față de campania pentru precedentele alegeri prezidențiale. Din totalul reclamațiilor „154 sunt confirmate, 6 sunt în curs de verificare, iar 29 nu s-au confirmat”, a transmis MAI.
Pentru soluționarea sesizărilor, angajații MAI au efectuat sau efectuează verificări cu privire la 172 de contravenții și 6 posibile infracțiuni. Angajații MAI au aplicat 46 de avertismente și 16 amenzi în valoare de 21.900 lei pentru săvârșirea a 62 de contravenții”, a adăugat MAI.
Cele mai multe sesizări au fost despre nereguli privind afișajul electoral. Nu au fost sesizate infracțiuni de corupere a alegătorilor ori alte infracțiuni electorale. Pe parcursul nopții, angajații MAI vor asigura măsurile de protecție a celor 18.968 de secții de votare constituite la nivel național. Secțiile de vot vor fi predate președinților birourilor electorale, duminică dimineață, la ora 6.00, cu sigiliile intacte.
În misiunile de sâmbătă sunt implicați aproximativ 35.000 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, numărul efectivelor fiind suplimentate cu o mie de lucrători. Totodată, s-a decis suplimentarea efectivelor care vor acționa în ziua votului de la 43.000 la peste 45.000 de angajați MAI.
Aceștia vor menține ordinea publică la nivelul întregii țări, vor asigura măsurile de protecție a secțiilor de vot și intervenția rapidă pentru cercetarea posibilelor incidente electorale, a precizat MAI.
UPDATE 23 noiembrie, ora 17.16 USR a depus plângere penală pentru fraudă la vot în Moldova: Ce acuzații aduce reprezentantei PSD
UPDATE 23 noiembrie, ora 17.13 - Peste 140.000 de români au votat în Diaspora
Până la ora 17.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 147.105 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 16.23 - Peste 125.000 de români au votat în Diaspora
Până la ora 16.00 au votat sâmbătă, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 125.126 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, au votat pe liste suplimentare 120.899 români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 23 noiembrie, ora 14.35: Peste 100.000 de români au votat în străinătate la alegerile prezidențiale
Peste 100.000 de români au votat în străinătate la primul tur al alegerilor prezidențiale, până la momentul transmiterii știrii. Dintre aceștia, 96.356 și-au exprimat votul pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondență, scrie Mediafax.
Până în prezent au votat pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 100.583 persoane. 96.356 și-au exprimat votul pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondență.
În Republica Moldova au votat 15.346 persoane, în Marea Britanie 15.122, iar în Italia 12.224.
Primii care și-au putut exprima votul au fost românii din Noua Zeelandă, la o secție de votare din Auckland.
Pentru acest scrutin prezidențial, autoritățile au organizat 950 de secții de votare în străinătate, cu 35 mai multe față de alegerile europarlamentare din iunie 2024, când au fost 915 secții.
Românii din diaspora pot vota, de vineri până duminică, la orice secție din străinătate, având nevoie doar de un act de identitate românesc valid: carte de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletin, pașaport (diplomatic, de serviciu sau simplu, inclusiv cele electronice sau temporare).
La alegerile prezidențiale din acest an s-au înscris 14 candidați, însă Ludovic Orban s-a retras din cursa electorală.
UPDATE 23 noiembrie, ora 12.40: Peste 70.000 de români au votat în străinătate
Peste 70.000 de români au votat în străinătate la primul tur al alegerilor prezidențiale, până la momentul transmiterii știrii. Dintre aceștia, 66.594 și-au exprimat votul pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondență, scrie Mediafax.
Până în prezent au votat pentru primul tur al alegerilor prezidențiale 70.821 de persoane. 66.594 și-au exprimat votul pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondență.
În Republica Moldova au votat 11.502 persoane, în Marea Britanie 10.238, iar în Italia 8.912.
Primii care și-au putut exprima votul au fost românii din Noua Zeelandă, la o secție de votare din Auckland.
Pentru acest scrutin prezidențial, autoritățile au organizat 950 de secții de votare în străinătate, cu 35 mai multe față de alegerile europarlamentare din iunie 2024, când au fost 915 secții.
Românii din diaspora pot vota, de vineri până duminică, la orice secție din străinătate, având nevoie doar de un act de identitate românesc valid: carte de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletin, pașaport (diplomatic, de serviciu sau simplu, inclusiv cele electronice sau temporare).
La alegerile prezidențiale din acest an s-au înscris 14 candidați, însă Ludovic Orban s-a retras din cursa electorală.
UPDATE 22 noiembrie, ora 10.00: Peste 46.000 de români din străinătate au votat. În 2019, la aceeaşi oră, votaseră peste 88.000 de persoane
Peste 46.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale.până sâmbătă, la ora 10.00. În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era aproape dublu.
Conform site-ului prezenta.roaep.ro, 46.594 de perrsoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.
În 2019, la aceeaşi oră, votaseră peste 88.000 de persoane, cărora li s-au adăugat 25.189 care au votat prin corespondenţă.
În urrmă cu cinci ani, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2024, între orele locale 12:00 şi 21:00, sâmbătă, 23 noiembrie 2024 şi duminică, 24 noiembrie 2024, între orele locale 7:00 şi 21:00 (cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59, în ziua de duminică, pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot).
Urmare a propunerilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe, realizate pe baza informaţiilor şi a datelor primite de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, au fost înfiinţate 950 de secţii de votare în străinătate, cu 35 mai multe faţă de cele 915 organizate cu ocazia procesului electoral din 9 iunie 2024, în care au fost aleşi reprezentanţii României în Parlamentul European.
„Cetăţenii români cu drept de vot care locuiesc în afara teritoriului României sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare din secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar”, a precizat Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 23 noiembrie, ora 07.10: Peste 45.000 de români din Diaspora au votat la alegerile prezidențiale până sâmbătă dimineață. În străinătate votarea a început vineri și durează trei zile.
În străinătate au votat, până la momentul transmiterii știrii, 45.762 de români, dintre care 41.535 pe liste suplimentare, iar 4.227 prin corespondență. 23.636 au fost bărbați și 22.097 femei.
În secția de votare Londra, Harrow 3, Marea Britanie, au votat cele mai multe persoane, respectiv 239 de persoane. Urmează patru secții din Republica Moldova, cu peste 200 de votanți.
După vârstă, cei mai numeroși au fost cei din categoria 45-64 de ani, iar la polul opus se află votanții din categoria peste 65 de ani.
Primii care și-au putut exprima votul au fost românii din Noua Zeelandă, la o secție de votare din Auckland.
Pentru acest scrutin prezidențial, autoritățile au organizat 950 de secții de votare în străinătate, cu 35 mai multe față de alegerile europarlamentare din iunie 2024, când au fost 915 secții.
Românii din diaspora pot vota la orice secție din străinătate, având nevoie doar de un act de identitate românesc valid: carte de identitate (inclusiv electronică sau provizorie), buletin, pașaport (diplomatic, de serviciu sau simplu, inclusiv cele electronice sau temporare).
La alegerile prezidențiale din acest an s-au înscris 14 candidați, însă Ludovic Orban s-a retras din cursa electorală.
UPDATE 22 noiembrie, ora 23.05: Până la ora 23.00 au votat 44.610 de români în Diaspora
Până la ora 23.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 44.610 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, au votat pe liste suplimentare 40.383 români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 22.01: 43.704 de români au votat în Diaspora
Până la ora 22.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 43.704 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, au votat pe liste suplimentare 39.477 români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 21.25 BEC a decis că alegătorii aflaţi la cozi la secţiile de vot din străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale până la ora 23.59 şi în zilele de vineri şi sâmbătă, nu doar duminică
Biroul Electoral Central a decis, vineri, că alegătorii aflaţi în sediul secţiilor de vot din străinătate la ora 21.00 sau la cozi în afara acestora îşi pot exprima votul pentru alegerea preşedintelui României până cel târziu la ora 23.59 şi în zilele de vineri şi sâmbătă, nu doar duminică. Decizia a fost luată după ce ICCJ a admis o acţiunea a USR, prin care era atacată o decizie anterioară a BEC.
Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României din anul 2024 (BEC) a adoptat, vineri, o hotărâre privind interpretarea prevederilor art. 46 alin. (2) si (4) prin raportare la dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44^1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
”Potrivit hotărârii, alegătorii care la ora 21.00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59, în zilele de vineri şi sâmbătă anterioare zilei votării şi în ziua de duminică, când sunt organizate tururile de scrutin”, arată BEC.
Textul integral al hotărârii adoptate în sedinţa de vineri va fi publicat în Monitorul Oficial.
Potrivit USR, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, vineri, că românii din diaspora vor putea vota la alegerile prezidenţiale până la ora 23:59 şi în zilele de vineri şi sâmbătă, nu doar duminică, dacă mai sunt oameni la coadă pentru a vota.
Decizia ICCJ a fost luată după ce USR a atacat în justiţie o decizie BEC care restrângea dreptul de vot al românilor din diaspora.
”ÎCCJ ne-a dat dreptate: votul din Diaspora se poate prelungi până la 23:59 şi în primele două zile de votare la alegerile prezidenţiale. De ce au încercat Ciucă şi Ciolacu să blocheze votul românilor? Pentru că le e frică de Elena Lasconi. Pentru că ştiu că românii din străinătate nu-i vor vota. Ştiu că aceştia sunt acum în străinătate pentru că PSD şi PNL au guvernat România doar în interes propriu. Diaspora a fost mereu o ameninţare pentru aceşti politruci, care fac tot ce e posibil pentru a bloca voturile românilor”, a atras atenţia deputatul USR de diaspora Iulian Lorincz.
Biroul Electoral Central (BEC) a decis, în 30 octombrie, că prelungirea programului secţiilor de vot din străinătate, la fiecare tur al alegerilor prezidenţiale, se poate face doar în ziua de duminică, până cel mult la ora 23.59. Românii din străinătate pot vota la fiecare tur de scrutin pe durata a trei zile.
Ulterior, USR a atacat iniţial decizia BEC la Curtea de Apel Bucureşti şi a atras atenţia că aceasta este bazată pe o interpretare greşită a legii, care arată clar că votul se poate prelungi în orice zi a săptămânii, inclusiv vineri şi sâmbătă.
După ce Curtea de Apel a respins acţiunea iniţială în justiţie pe această speţă, USR a făcut recurs la ÎCCJ, care a admis recursul şi a respins astfel decizia BEC care limita dreptul la vot al românilor din diaspora.
”USR a reuşit astfel să recâştige în justiţie dreptul românilor din diaspora de a vota şi să blocheze noua încercare a preşedintelui AEP, Toni Greblă, şi a Alianţei Roşii PSD-PNL de a restrânge dreptul de vot al românilor”, susţine formaţiunea.
UPDATE 22 noiembrie, ora 21.05: Până la ora 21 au votat peste 40.000 de români în Diaspora
Până la ora 21.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 40.916 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, au votat pe liste suplimentare 36.689 români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Marea Britanie, Republica Moldova, Germania, Italia, Spania și Franţa.
UPDATE 22 noiembrie, ora 20.05 - Până la ora 20.00 au votat aproape 37.000 de români în Diaspora
Până la ora 20.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 36.941 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, au votat pe liste suplimentare 32.714 români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
Top 5 țări ca număr de voturi:
- Marea Britanie
- Germania
- Italia
- Spania
- Republica Moldova
UPDATE 22 noiembrie, ora 19.04 - 32.359 de români au votat în Diasporă, până la ora 19.00
Până la ora 19.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 32.359 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 19,00 au votat pe liste suplimentare 28.132 de români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 18.14 - Până la ora 18.00 au votat 28.352 de români în Diaspora.
Până la ora 18.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 28.352 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 18,00 au votat pe liste suplimentare 24.125 de români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 17.20 - 24.552 de români au votat în Diaspora până la ora 17.00
Până la ora 17.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 24.552 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 16,00 au votat pe liste suplimentare 20.325 de români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 16.51 - Peste 4.000 de polițiști și jandarmi sunt pregătiți să asigure bunul mers al alegerilor din Capitală
Aproximativ 4.100 de cadre ale Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) – polițiști, jandarmi, pompieri, polițiști de frontieră, de la imigrări și de la alte structuri al ministerului – sunt mobilizate pentru a asigura protecția a celor 1289 de secții de votare din Capitală.
„Forțele de ordine vor asigura măsurile de ordine publică în proximitatea secțiilor de votare și vor interveni prompt în cazul sesizărilor privind posibile fapte care încalcă legislația electorală”, anunță Poliția Capitalei. Potrivit sursei citate, au fost intensificate acțiunile de patrulare în zonele aglomerate pentru a descuraja orice tentativă de tulburare a ordinii publice.
La alegerile prezidențiale, pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani.
„În ceea ce privește atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne cu privire la alegeri, principalele misiuni ale efectivelor M.A.I. mobilizate vizează paza și protecția secțiilor de votare, asigurarea măsurilor de ordine publică, cu accent pe zona localurilor de vot și verificarea tuturor sesizărilor privind posibile contravenții sau infracțiuni electorale. Președintele biroului electoral al secției de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot și în jurul acestuia. În această zonă de protecție a secțiilor de votare este interzisă staționarea oricărei persoane mai mult decât timpul necesar pentru a vota. Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, candidații, persoanele acreditate, dar și altele prevăzute expres de lege”, anunță polițiștii.
Persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se pedepsește cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
„Cu aceeași amendă se pedepsește comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, în ziua votării, în intervalul orar 7.00-21.00, precum și continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat. Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Vă reamintim că și la aceste alegeri se folosește Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal”, conform comunicatului.
Poliția Capitalei amintește că împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar violarea, prin orice mijloace, a secretului votului se pedepsește cu amendă.
UPDATE 22 noiembrie, ora 16.45 - Peste 20.500 de deţinuţi şi-au exprimat intenţia de a vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale
Conform datelor transmise joi de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), 22.647 de persoane private de libertate au fost identificate cu drept de vot la alegerile prezidenţiale, iar 2.049 fără acest drept. Dintre deţinuţii cu drept de vot, 20.512 şi-au exprimat, în scris, intenţia de a vota.
Unităţile în care persoanele private de libertate vor vota la referendumul local din Capitală sunt Penitenciarul Bucureşti-Rahova şi Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova. Conform situaţiei preliminare întocmite joi, la nivelul celor două unităţi de detenţie există 858 de persoane cu drept de vot, dintre care 819 şi-au exprimat, în scris, intenţia de a vota la referendum.
UPDATE 22 noiembrie, ora 16.00 - Peste 20.000 de români au votat în Diaspora
Până la ora 16.00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 21.203 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 16,00 au votat pe liste suplimentare 16.976 de români, iar alți 4.227 au votat prin corespondență.
UPDATE 22 noiembrie, ora 15.15: AEP - Până la ora 15,00 au votat în diaspora 17.688 de alegători
Până la ora 15,00 au votat vineri, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, în diaspora, 17.688 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
Conform AEP, de la deschiderea secţiilor până la ora 15,00 s-au prezentat la urne 13.461 de cetăţeni români, iar prin corespondenţă au votat 4.227 de alegători din străinătate.
Cei mai mulţi alegători români au votat în Republica Moldova - 2.781, Italia - 1.873, Spania - 1.792, Germania - 1.529, Marea Britanie - 1.511, Franţa - 680, Belgia - 546, Olanda - 443, Austria - 417 şi Danemarca - 216.
UPDATE 22 noiembrie, ora 14.10: Candidatul la prezidențiale, George Simion, a votat în Diaspora, la Roma
UPDATE 22 noiembrie, ora 11.00: Ambasadorul României în Pakistan, Dan Stoenescu, a votat
????1/2 Am avut privilegiul să votez în străinătate pentru Președintele României. Invit diaspora să voteze începând chiar de astăzi! Românii din Pakistan pot vota la sediul Ambasadei României???????????????? la Islamabad???????? din sectorul F-7/1, Strada nr. 30, Casa nr. 5A. @aep_ro @MAERomania pic.twitter.com/dblC2ZnUGJ
— Dan Stoenescu دان ستوينسكو ???????????????? (@DanStoenescu) November 22, 2024
Conform AEP, de la deschiderea urnelor, la ora locală 12,00 (ora 1,00 - ora României) s-au prezentat la urne 150 de cetăţeni români. Prin corespondenţă şi-au exercitat dreptul constituţional 4.227 de alegători din străinătate.
Cei mai mulţi alegători români s-au prezentat la urne, până acum, în Australia, la Sydney - 23 şi la Melbourne - 10. La Auckland, în Noua Zeelandă, prima ţară unde a început votarea, şi-au exercitat dreptul de a alege 11 cetăţeni.
La Beijing, în China, au venit la urne până acum 6 români, iar la Seul, în Republica Coreea - 11.
Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul www.roaep.ro. Vineri este prima zi de alegeri prezidenţiale în diaspora.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan și liderul AUR, George Simion, au anunțat că vor vota, vineri, în Diaspora.
Date despre votul în Diaspora
Cetăţenii români cu drept de vot din diaspora pot să îşi exercite dreptul constituţional la alegerile prezidenţiale în cele 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă.
Votarea în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile:
* vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00;
* sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la alegerile prezidenţiale la oricare dintre secţiile organizate în afara ţării, pe baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
La alegerile prezidenţiale, alegătorii români, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pot vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.
Dacă un alegător român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate are aprobate atât cererea de a vota prin corespondenţă, cât şi cea privind exprimarea votului la o secţie, la alegerile prezidenţiale, acesta va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă, potrivit Biroului Electoral Central.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă 6.916 cetăţeni, iar pentru a-şi exercita dreptul de a alege la o secţie - 6.751.
Vot prin corespondenţă
Prin înregistrarea ca alegător prin corespondenţă, cetăţeanul român cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care deţine un document ce dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine, solicită transmiterea prin poştă a documentelor de vot la adresa sa de corespondenţă din străinătate.
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă la prezidenţiale au venit de la românii din Marea Britanie - 1.609; Germania - 1.347; Elveţia - 555; Ţările de Jos - 421; Franţa - 410. Peste 300 de cereri au venit din Spania, Italia, SUA sau Belgia.
Cei care au optat pentru acest tip de vot au urmărit o anumită procedură: pe buletinul de vot au lipit autocolantul cu menţiunea ''VOTAT" în patrulaterul care conţinea numele candidatului preferat; buletinul de vot a fost introdus în plicul interior, care a fost sigilat cu eticheta de siguranţă; a fost completat certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; plicul interior şi certificatul de alegător au fost introduse în plicul exterior, care a fost de asemenea sigilat.
Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, potrivit AEP, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea zilei votării, inclusiv, şi anume cel mai târziu la data de 21 noiembrie, ora 23,59 - tur I / data de 5 decembrie, ora 23,59 - tur II, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Plicurile livrate după aceste date vor fi anulate fără a mai fi desigilate.
Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin e-mail, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie de votare din străinătate.
După primirea documentelor, birourile electorale pentru votul prin corespondenţă asigură verificarea codurilor de bare imprimate pe plicurile exterioare şi înregistrarea primirii acestora. După înregistrarea plicurilor exterioare, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, locţiitorul sau membrul desemnat de către preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă verifică starea sigiliului plicului exterior. Plicurile exterioare sigilate sunt desigilate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, care va proceda la verificarea certificatelor de alegător şi la verificarea integrităţii plicurilor interioare şi a sigiliilor acestora. Plicurile interioare sigilate sunt introduse în urne de vot, care sunt sigilate la sfârşitul fiecărei zile de activitate şi desigilate, dacă este cazul, la începutul fiecărei zile de activitate.
Urnele de vot sunt păstrate de către biroul electoral pentru votul prin corespondenţă în condiţii de siguranţă şi sub pază asigurată de către personalul structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
În ziua votării, după ora 21,00, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot una câte una şi plicurile interioare. Opţiunile de vot sunt grupate pe candidaţi.
Dintre cele 950 de secţii de votare, 140 au fost desemnate să gestioneze plicurile cu voturi prin corespondenţă, majoritatea aflându-se lângă reprezentanţele diplomatice ale României, potrivit ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu.
Vot la secţie
Pentru votul la secţie s-au înregistrat cele mai multe cereri în Ţările de Jos - 1.653; Marea Britanie - 1.107; Germania - 732; Italia - 478; Franţa - 471; Belgia - 436; Spania - 409.
Dacă sunt alegători care nu s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro, aceştia pot vota la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.
Votarea în străinătate începe vineri, 22 noiembrie, între orele locale 12,00 şi 21,00, şi continuă sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, între orele locale 7,00 şi 21,00.
Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României a precizat că alegătorii care la ora 21,00 se află la sediile secţiilor de votare din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara acestor secţii de votare pentru a intra în localurile de vot vor putea să îşi exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23,59 doar în ziua de duminică.
Potrivit deciziei BEC, în cazul birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în zilele de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării, votarea nu se poate prelungi ulterior orei 21,00.
Toate secţiile de votare din străinătate vor fi monitorizate video permanent
Pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale în cadrul secţiilor de votare organizate în străinătate au fost distribuite în total 3.600.000 de buletine de vot, 9.120 de ştampile cu menţiunea "VOTAT" şi 2.914.000 de timbre autocolante.
La secţia de votare, alegătorul îşi prezintă actele de identitate operatorului de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
În secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
În străinătate nu se foloseşte urna mobilă
Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie.
AEP menţionează că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS.
În primul tur al alegerilor prezidenţiale, românii au de ales dintre 14 candidaţi, doi dintre aceştia, care primesc cel mai mare număr de voturi, urmând să îşi dispute cea mai înaltă funcţie în stat în turul al doilea.
La începutul acestei săptămâni, Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei, şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.
Ordinea în care candidaţii se află pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale este:
* poziţia nr. 1 - Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvaţi România;
* poziţia nr. 2 - George-Nicolae Simion - Alianţa pentru Unirea Românilor;
* poziţia nr. 3 - Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
* poziţia nr. 4 - Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Naţional Liberal;
* poziţia nr. 5 - Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
* poziţia nr. 6 - Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
* poziţia nr. 7 - Ana Birchall - candidat independent;
* poziţia nr. 8 - Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
* poziţia nr. 9 - Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
* poziţia nr. 10 - Ludovic Orban - Forţa Dreptei;
* poziţia nr. 11 - Călin Georgescu - candidat independent;
* poziţia nr. 12 - Cristian Diaconescu - candidat independent;
* poziţia nr. 13 - Cristian-Vasile Terheş - Partidul Naţional Conservator Român;
* poziţia nr. 14 - Silviu Predoiu - Partidul Liga Acţiunii Naţionale.
Comentează