Președintele Joe Biden a declarat că republicanii vor avea o „groază de plătit”, dacă nu vor accepta planul de ajutor pentru Ucraina. Războiul ia o turnură nouă, Kievul bazându-se acum mai mult pe bruiaj pentru a dezafecta rachetele inamice. 20 din cele 40 de rachete lansate ieri de ruşi au fost dezactivate prin “contramăsuri active de război radio-electronic”.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina:
UPDATE 15 ianuarie, ora 20.00: Rusia a primit din Finlanda produse de uz militar în timpul războiului
UPDATE 15 ianuarie, ora 16.55: Un student rus acuzat de colaborare cu Ucraina de FSB, condamnat la cinci ani de închisoare
Un student rus - acuzat de colaborare cu serviciile speciale ucrainene şi de pregătirea unor acte de sabotaj în Rusia - a fost condamnat la cinci ani de închisoare, anunţă luni autorităţile ruse, relatează AFP, informează News.ro.
”Tribunalul regional Kurgan l-a găsit pe studentul în vârstă de 20 de ani recrutat de serviciile speciale ucrainene vinovat” de faptul că lucrează pentru aceste servicii, anunţă într-un comunicat filiala locală a Serviciului rus de securitate FSB.
Studentul - al cărui nume este făcut public de FSB - ”planifica acte de sabotaj ale unor infrastructuri militare şi sociale, voia să difuzeze informaţii ale propagandei proucrainene pe Internet şi să culeagă şi transmită (Kievului) date despre poziţia unităţilor militare”, acuză FSB.
El a fost condamnat la cinci ani de închisoare într-o tabără penitenciară.
FSB nu precizează data verdictului.
De la începutul ofensivei Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, numeroşi ruşi şi străini au fost arestraţi sau condamnaţi după ce au fost acuzaţi de pregătirea unor acte de sabotaj.
Justiţia rusă îi pedepseşte aspru şi pe critcii invaziei Ucrainei.
Mii de ruşi obişnuiţi au fost condamnaţi din acest motiv la amenzi sau pedepse grele cu închisoarea începând din februarie 2022.
UPDATE 15 ianuarie, ora 16.35: Alianța din Europa de Est care pune capac Ucrainei: solicitare categorică pentru Comisia Europeană
UPDATE 15 ianuarie, ora 16.25: Video | Protestatarii au blocat frontiera cu Ucraina, zeci de tiruri 'trase pe dreapta': Nimeni nu intră, nimeni nu iese
UPDATE 15 ianuarie, ora 15.20: Rusia a condamnat peste 200 de prizonieri ucraineni de crime de război, anunţă şeful Comitetului rus de anchetă Aleksandr Bastrîkin. Procese de ”extremism” cu 62% mai multe în 2023 decât în 2022
Rusia anunţă luni că a condamnat peste 200 de militari ucraineni - prizonieri de război, mulţi dintre ei în asediul de la Meriupol, pe care-i acuză de atrocităţi împotriva civililor - la pedepse grele cu închisoarea, la aproape doi ani de la începutul ofensivei ruse, relatează AFP.
Ambele tabere au luat câteva mii de militari prizonieri - al căror număr exact nu a fost dezvăluit public.
În ultimele luni, Moscova şi-a multiplicat procesele unor prizonieri pe care-i acuză de crime de război.
Kievul şi organizaţii de spărarea drepturilor omului denunţă aceste proceduri.
Autorităţile ruse îi acuză pe aceşti militari, dintre care mulţi au fost luaţi prizonieri în timpul sângerosului asediu al Mariupolului, în 2022, de atrocităţi împotriva civililor.
Însă armate rusă este cea care a organizat un asediu devastator al Mariupolului, în care a ucis, acuză Kievul, zeci de mii de oameni.
Preşedintele Comitetului rus de anchetă Aleksandr Bastrîkin, anunţă că ”200 de militari ucraineni (au fost) condamnaţi la pedepse lungi de închisoare, din cauză că au ucis civili şi au maltratat prizonieri” ruşi.
Rusia vrea ”să continue” să judece militari ucraineni - inclusiv ”oficiali de rang înalt”, dă el asigurări într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă de stat RIA Novosti, publicat luni.
Moscova nu a anchetat, însă, niciodată, cu privire la crime de război de care sunt acuzaţi militari ruşi - precum masacrul de la Bucea, pe care Rusia îl consideră o ”înscenare” a Occidentului.
Ea dezminte că loveşte ţinte civile şi consideră că nu este vinovată de distrugerea unor oraşe pe care le-a asediat, ca Bahmut sau Mariupol.
La începutul lui ianuarie, cele două ţări au anunţat că au făcut cel mai mare schimb de deţinuţi de la începutul invaziei ruse.
Preşedintele Comitetului rus de anchetă anunţă că numărul proceselor de ”extremism” din Rusia a crescut cu 62% în 2023 faţă de anul precedent - un bilanţ care reflectă o intensificarea a reprimării opoziţiei.
Autorităţile ruse au deschis 273 de anchete cu privire la ”difuzare de informaţii false” despre armata rusă, anunţă el - o acuzaţie folosită pentru a pune căluş criticilor invaziei Ucrainei de către Rusia.
Aleksandr Bastrîkin evocă totodată acte de sabotaj ale unor căi feroviare ruseşti în favoarea Ucrainei în regiuni de frontieră, dar şi în Siberia sau în Marele Nord rus.
La sfârşitul lui 2023, Kievul a revendicat, de exemplu, un atac vizând treburi de transport de carburant în Extremul Orient rus, la mii de kilometri distanţă de front.
UPDATE 15 ianuarie, ora 13.40: Ucraina susţine că a distrus un avion rusesc de spionaj şi un alt avion care servea drept post de comandă aeropurtat. Este o lovitură serioasă, care afectează operaţiunile militare ruse în sud
Ucraina a declarat luni că a distrus un avion rusesc de spionaj Beriev A-50 şi un post de comandă aeropurtat Iliuşin Il-22, în zona Mării Azov, dând o lovitură serioasă operaţiunilor militare ruseşti în sudul ocupat al Ucrainei, relatează Reuters.
"Forţele aeriene ucrainene au distrus un avion inamic de detectare radar cu rază lungă de acţiune A-50 şi un centru de control aerian inamic IL-22", a scris şeful armatei, Valeri Zalujni, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. "Sunt recunoscător Forţelor Aeriene pentru operaţiunea perfect planificată şi executată în regiunea Mării Azov!", a adăugat comandantul armatei ucrainene.
Anunţul Kievului nu a precizat cum au fost distruse avioanele.
Reuters precizează că nu a reuşit să verifice informaţiile în mod independent, iar Ministerul rus al Apărării nu a răspuns deocamdată la o solicitare scrisă de comentarii.
Ministerul ucrainean al Apărării a evaluat valoarea avionului A-50 la 330 de milioane de dolari.
Acest avion A-50, care a intrat în serviciu pentru prima dată aproape de sfârşitul erei sovietice, este o aeronavă mare de avertizare timpurie şi control aeropurtat, care poate scana o zonă de câteva sute de kilometri pentru a detecta aeronave, nave şi rachete inamice.
Unii bloggeri militari ruşi au declarat că doborârea avionului ar fi o pierdere uriaşă pentru forţele aeriene ruseşti, deoarece există un număr limitat de astfel de avioane în serviciu.
"Va fi o altă zi întunecată pentru forţele aerospaţiale şi apărarea aeriană rusească", a scris Rybar, un blogger cu aproape 1,2 milioane de urmăritori care susţine şi oferă comentarii curente despre războiul Rusiei în Ucraina. "Nu sunt multe A-50. Iar specialiştii care le operează sunt în general rari. Dacă o aeronavă de acest tip este lovită, echipajul nu va putea să scape", a explicat el.
Nu este clar câte A-50 are Rusia în serviciu. Grupul de reflecţie IISS, cu sediul la Londra, a afirmat într-un raport din 2021 că Rusia avea nouă avioane A-50 în funcţiune, inclusiv patru avioane A-50U modernizate.
Ministerul rus al Apărării a declarat la începutul anului trecut că A-50U modernizate au efectuat misiuni în timpul războiului din Ucraina.
Avionul, care în nomenclatorul NATO se numeşte Mainstay, poate detecta mai mult de 300 de ţinte simultan, a spus acesta. Poate detecta şi urmări lansarea unei rachete la o distanţă de 800 de kilometri şi ţinte terestre şi maritime la 300 de kilometri.
UPDATE 15 ianuarie, ora 12.20:Rușii au schimbat tactica și fac prăpăd în Ucraina: armele negre, care nu mai pot fi oprite
UPDATE 15 ianuarie, ora 10.10: Scenariu : NATO se pregătește pentru un atac major al rușilor pe flancul estic
NATO se pregătește pentru un atac major al rușilor pe flancul estic, reiese dintr-un document secret al armatei germane Bundeswehr. Este vorba despre un scenariu luat în calcul de membrii organizației, potrivit BILD.
Într-un document secret („Informații clasificate – numai pentru uz oficial”), Ministerul German al Apărării prezintă în detaliu o posibilă „Cale către conflict” între Rusia și NATO. Acțiunile Rusiei și ale Occidentului sunt prezentate lună de lună, culminând cu desfășurarea a sute de mii de trupe NATO și izbucnirea iminentă a războiului în vara lui 2025.
BILD descrie scenariul din document, dar din motive de securitate nu afișează toate informațiile despre numărul și mișcările trupelor NATO.
Scenariul se încheie la 30 de zile după „ziua X”. Documentul nu spune dacă Rusia va fi oprită de NATO.
Un reprezentant al Ministerului German al Apărării nu a vrut să comenteze scenariul NATO.
UPDATE 15 ianuarie, ora 08.50: O multinațională imensă se disociază de războiul din Ucraina: Interdicție totală pentru susținerea Ucrainei în campaniile publicitare
UPDATE 15 ianuarie, ora 08.10: România urmează să rămână cea mai importantă rută alternativă de export pentru cerealele din Ucraina, afirmă un oficial american
UPDATE 15 ianuarie, ora 02.00: Forumul de la Davos: Se discută o formulă de pace pentru Ucraina
Ucraina a continuat să îşi promoveze formula sa de pace pentru a pune capăt a aproape doi ani de război cu Rusia, la o întâlnire a consilierilor de securitate naţională din întreaga lume, duminică, la Davos, transmite Reuters, potrivit news.ro.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să se adreseze Forumului Economic Mondial (WEF) de la Davos mai târziu în cursul săptămânii, nu a participat la sesiunea de dimineaţă, de deschidere, care a inclus 81 de participanţi din ţări şi organizaţii internaţionale.
Comentează