Premium
Se pare că Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a aruncat în aer două porţiuni de cale ferată în Bureatia, o regiune din Extremul Orient rus, situată la 4.500 de kilometri de frontiera Ucrainei, în nopţile de 29 spre 30 noiembrie şi de 30 noiembrie spre 1 decembrie. Una era în Tunelul Besolov, cel mai lung din Rusia, cealaltă pe un pod de 35 metri înălţime. FSB a arestat un cetățean din Belarus în legătură cu aceste incidente.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina.
UPDATE 9 decembrie, ora 22.33: Ucraina condamnă dur planurile Rusiei cu privire la alegerile prezidențiale din 2024/ Un un nou apel internațional
Ucraina a condamnat sâmbătă cu fermitate planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în primăvara anului viitor pe teritoriul ocupat, declarându-le „nule şi neavenite” şi angajându-se să îi pună sub acuzare pe toţi observatorii trimişi să le monitorizeze, transmite Reuters.
UPDATE 9 decembrie, ora 17.08: Monumentul unui comandant al Armatei Roșii, înlăturat de pe un bulevard din Kiev
Oficialii ucraineni au continuat sâmbătă campania de înlăturare a monumentelor din epoca sovietică. Autoritățile din Kiev au demontat statuia unui comandant al Armatei Roșii de pe un bulevard central, scrie Reuters.
Ucraina și-a dublat eforturile de a șterge toate urmele dominației rusești în contextul unei invazii la scară largă a trupelor de la Kremlin.
Sâmbătă, muncitorii au ridicat de pe soclu statuia uriașă a lui Mykola Shchors, un comandant sovietic. Structura a ocupat un loc proeminent pe o arteră centrală care poartă numele poetului național al Ucrainei.
Consilierul municipal din Kiev Leonid Yemets a declarat pentru Reuters că statuia va fi mutată într-un muzeu.
Autoritățile din portul ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, au demontat anul trecut o statuie proeminentă a Ecaterinei cea Mare, după o campanie de luni de zile a activiștilor.
Mii de străzi și așezări ucrainene au fost, de asemenea, redenumite în ultimii ani, ca parte a unei campanii lansate după 2014.
UPDATE 9 decembrie, ora 15.15: Bătălie la vârful puterii la Kiev. Zvonurile despre demisia lui Zalujni se intensifică / Zelenski, dezacord cu SUA
UPDATE 9 decembrie, ora 15.10: Sportivi ruşi şi belaruşi la JO: Ucraina denunţă o decizie a CIO care "încurajează" atacul Rusiei
Decizia Comitetului Internaţional Olimpic de a admite la Jocurile Olimpice de la Paris-2024 sportivii ruşi şi belaruşi sub un drapel neutru este "greşită" şi "încurajează" Moscova şi Minskul să îşi continue atacul asupra Ucrainei, afirmă autorităţile de la Kiev, informează AFP, relatează News.ro.
"Membrii Comitetului Executiv al CIO care au luat această decizie îşi asumă responsabilitatea de a fi încurajat Rusia şi Belarus să îşi continue agresiunea armată împotriva Ucrainei", susţine Ministerul ucrainean de Externe.
"Nu există nicio îndoială că Kremlinul va folosi fiecare sportiv rus şi belarus ca armă în războiul său de propagandă", a adăugat sursa citată.
"Moscova nu va flutura steaguri albe şi neutre în timpul competiţiilor, aşa cum sugerează CIO, ci va demonstra triumful capacităţii sale de a-şi declina responsabilitatea pentru cel mai mare conflict armat din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace", a continuat diplomaţia ucraineană.
Ministerul ucrainean consideră că sportivii, "în special ruşii", "reprezintă adesea organizaţii asociate cu forţele armate ruse" şi că "unii sunt în serviciu activ în armata rusă".
"CIO intenţionează să autorizeze să concureze în arenele sportive internaţionale sportivi care nu numai că susţin uciderea femeilor şi copiilor ucraineni, dar care sunt, probabil, şi direct implicaţi în aceste crime", au declarat diplomaţii ucraineni.
Punând capăt la nouă luni de suspans, CIO a autorizat vineri sportivii ruşi şi belaruşi să participe la Jocurile de la Paris sub un drapel neutru, dar a impus condiţii stricte privind includerea lor.
Singurii sportivi vizaţi vor fi "persoane neutre" care au reuşit să treacă pragul de calificare, nu susţin în mod activ războiul din Ucraina şi nu sunt sub contract nici cu armata, nici cu agenţiile naţionale de securitate.
Unsprezece dintre ei îndeplinesc în prezent aceste criterii, opt ruşi şi trei belaruşi, potrivit CIO, ceea ce sugerează o delegaţie foarte mică.
Aceste condiţii de participare au fost denunţate de Rusia, care le-a considerat "discriminatorii" şi "contrare principiilor sportive", prin vocea ministrului rus al sporturilor, Oleg Matiţin, citat de agenţia de presă TASS.
Cu toate acestea, el a precizat că sportivii ruşi care au obţinut dreptul de a participa la Jocurile Olimpice din 2024 "vor participa probabil".
Între timp, aproximativ 60 de ucraineni s-au calificat deja pentru Jocurile de la Paris (26 iulie - 11 august 2024).
UPDATE 9 decembrie, ora 14.08: Ucraina condamnă planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în teritoriile ucrainene ocupate
Ucraina a condamnat dur sâmbătă planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidenţiale în primăvara următoare în teritoriile ocupate, calificând aceste alegeri drept "nule şi neavenite" şi avertizând că va urmări penal orice persoană trimisă să le monitorizeze, relatează Rador Radio România.
Camera Superioară a Parlamentului Rusiei a stabilit data alegerilor prezidenţiale pentru martie 2024, iar preşedinta Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, a declarat că locuitorii din patru regiuni ucrainene ocupate vor putea de asemenea să voteze pentru prima dată la alegerile prezidenţiale ruse. Rusia susţine că a anexat regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporijjia şi Herson din estul şi sudul Ucrainei, în urma unor referendumuri derulate în 2022 - pe care Kievul şi Occidentul le-au calificat drept mascarade - însă nu le controlează în întregime. De asemenea, Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea de la Marea Neagră, în 2014. "Lansăm un apel către comunitatea internaţională să condamne ferm intenţia Rusiei de a desfăşura alegeri prezidenţiale în teritoriile ucrainene ocupate şi de a impune sancţionarea celor implicaţi în organizarea acestora", se afirmă într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Kiev. De asemenea, acesta avertizează ţările să nu trimită "pseudo-observatori", întrucât aceştia se vor "confrunta cu răspundere penală". "Orice scrutin desfăşurat în Rusia nu are nicio legătură cu democraţia. Ele servesc doar ca instrument pentru a ţine la putere regimul rus", se adaugă în comunicat. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat vineri că va candida din nou la preşedinţie - un demers ce se preconizează că îl va ţine la putere până în 2030.
UPDATE 9 decembrie, ora 13.54: Regiunea Herson - Atac cu dronă soldat cu un mort şi un rănit
Şeful Administraţiei Militare Regionale Herson, Oleksandr Prokudin, a raportat că armata rusă a bombardat, sâmbătă, oraşul Berislav. O persoană a fost ucisă și una a fost rănită în atacul cu dronă, informează Rador Radio România.
Mai multe explozii s-au auzit în oraşul ucrainean Herson, sâmbătă, în jurul orei 14:40. Potrivit şefului administraţiei militare a oraşului, Roman Mrociko, ruşii trag asupra Hersonului de pe malul stâng al râului Nipru, zonă ocupată de armata rusă. Mrociko a făcut apel la populaţie să râmână la adăpost.
UPDATE 9 decembrie, ora 13.50: Rusia va răspunde pentru fiecare lovitură, declară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susţinut, vineri seară, un discurs adresat populaţiei, în care a mulțumit, din nou, apărătorilor spaţiului aerian al ţării, relatează Rador Radio România.
În plus, Zelenski a raportat despre activitatea politicii externe şi recenta reuniune a comandamentului militar. Președintele i-a lăudat pe apărătorii ucraineni ai spaţiului aerian, amintind că, în timpul unei lovituri lansate de Rusia vineri dimineață, aceștia au reușit să doboare o parte semnificativă a rachetelor rusești. "În primul rând, vreau să-i menţionez pe apărătorii cerului nostru. În timpul atacului cu rachete de dimineață, au reușit să doboare o parte semnificativă a rachetelor rusești. Cu toate acestea, nu toate au fost doborâte. Au fost lovituri la Harkiv și în regiunea Dnipropetrovsk. O persoană a murit. Condoleanțe familiei și apropiaţilor. Lucrăm în mod activ cu partenerii noștri pentru consolidarea apărării antiaeriene ucrainene. Continuăm această activitate chiar și acum - aproape fiecare săptămână aduce Ucrainei noi acorduri, noi oportunități. Acest regim rusesc repetă răul pe care l-a făcut deja, dar încearcă să facă lovitura mai dureroasă, de fiecare dată. Ne dăm seama de asta. Astfel, mulțumesc tuturor celor care protejează Ucraina de dronele Shahed, care resping loviturile ruseşti cu rachete. Mulțumesc celor din serviciile de informaţii și fiecărui partener care a luat deja decizia de a sprijini scutul aerian ucrainean și care sancționează statul terorist. Rusia să nu aibă nicio îndoială: toată lumea - de la teroriști la propagandiștii terorii - toți vor răspunde. Pentru fiecare lovitură" - a afirmat Volodimir Zelenski. Președintele a vorbit și despre subiectele cheie ale celei mai recente reuniuni a comandamentului militar şi a subliniat, de asemenea, succesul activităţilor de politică externă importante pentru victoria Ucrainei asupra inamicului și pedepsirea criminalilor de război.
UPDATE 9 decembrie, ora 13.50: Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înţeleagă sâmbătă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând totodată sprijinul Germaniei, care - a spus el - ar putea fi nevoie să fie sporit dacă alţi aliaţi "ezită", transmite EFE, informează Agerpres.
"Nu, acest război probabil nu se va încheia atât de repede pe cât ne-am dori noi", a declarat Scholz în discursul său de la congresul Partidului Social Democrat (SPD), care a început vineri la Berlin. "De aceea trebuie să putem continua să facem ceea ce facem acum (sprijinirea Ucrainei), anul acesta, anul viitor şi următorul", a adăugat el.
Scholz a recunoscut că pentru Germania reprezintă "o mare provocare financiară", dar s-a angajat "cu deplină claritate" să sprijine în continuare Ucraina în autoapărarea împotriva Rusiei cu mijloace financiare şi cu livrări de armament.
El a amintit că Germania este al doilea cel mai mare contributor la acest obiectiv, după Statele Unite, şi a remarcat că, "dacă alţii ezită, contribuţia noastră ar putea fi şi mai mare".
Săptămâna aceasta, republicanii au blocat în Senatul Statelor Unite un pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de 60 de miliarde de dolari (aproximativ 55 de miliarde de euro), despre care Kievul spune că este crucial pentru apărarea ţării.
Totodată, în discursul său, Scholz a condamnat încă o dată "imperialismul" preşedintelui rus Vladimir Putin.
"Nu vrem să trăim într-o lume în care o ţară mare domină şi decide ce se întâmplă într-o altă ţară mică vecină. Vrem ca ţările mici să nu se teamă de vecinii lor mari. În asta constă pacea şi securitatea în Europa', a subliniat el.
UPDATE 9 decembrie, ora 11.10: Regiunea Zaporijjia, bombardată de 64 de ori
Şeful Administraţiei Militare Regionale Zaporijjia, Iuri Malaşko, a raportat că, în ultimele 24 de ore, armata rusă a bombardat 17 așezări din regiune, iar o femeie a fost ucisă în timpul atacurilor, informează Rador Radio România. "Au fost înregistrate 64 de lovituri în regiunea Zaporijjia" - a transmis Malaşko, sâmbătă dimineaţă. Potrivit acestuia, ocupanții ruşi au atacat cu drone Huliaipole, Robotine, Mala Tokmacika și Stepove. Asupra localităţii Stepnohirsk, ruşii au folosit de mai multe ori lansatoare de rachete. O femeie de 56 de ani din această localitate a fost ucisă în timpul bombardamentelor.
UPDATE 9 decembrie, ora 10.30: Prima doamnă a Ucrainei afirmă că ucrainenii "vor fi lăsaţi să moară", în lipsa sprijinului occidental
Prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska, a avertizat că ucrainenii "vor fi lăsaţi să moară" în lipsa sprijinului statelor occidentale, informează Rador Radio România. Într-un interviu acordat BBC la Kiev, la câteva ore după un atac cu rachete al Rusiei, Olena Zelenska a afirmat că ţara sa poate fi în "pericol de moarte" din cauza întârzierii finanţării. De asemenea, prima doamnă ucraineană a adăugat că "doare" faptul că ajutorul se estompează chiar atunci când este mai necesar ca oricând. În această săptămână, republicanii din Senatul Statelor Unite au blocat adoptarea unei legi privind continuarea finanţării Ucrainei, ce ar fi asigurat acesteia peste 60 de miliarde de dolari, precum şi fonduri pentru Israel şi Fâşia Gaza.
UPDATE 9 decembrie, ora 10.10: Întâlnire între şeful administraţiei Zelenski şi consilieri ai lui Macron
Șeful Biroului Președintelui Ucrainei, Andri Ermak, a avut o întrevedere cu o delegație franceză. Ermak şi reprezentanţii Franţei au discutat despre contactele ucraineano-franceze și principalele nevoi de apărare ale Ucrainei, informează Rador Radio România. Din delegația Franţei au făcut parte consilieri ai președintelui Emmanuel Macron - Xavier Chatel, Bertrand Buchwalter şi generalul de brigadă Jean de Monicault, șef-adjunct al canelariei prezidenţiale franceze. La întâlnire au mai participat șeful adjunct al Biroului Preşedintelui Ucrainei, Ihor Jovkva, și ambasadorul Franței la Kiev, Gaël Veyssière. Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene a mulțumit Franței pentru ajutorul acordat Ucrainei în contextul agresiunii ruse și pentru sprijinul multilateral în ceea ce priveşte integrarea euro-atlantică. Părțile au făcut schimb de opinii cu privire la contactele bilaterale care ar urma să aibă loc în viitorul apropiat, au discutat despre situația actuală de securitate din Ucraina și despre nevoile de bază ale Kievului în domeniul apărării. Ermak i-a informat pe reprezentanții Franței despre implementarea Formulei păcii și și-a exprimat speranța ca tot mai multe țări să se alăture acestui proces.
UPDATE 9 decembrie, ora 09.55: Oraşul Mikolaiv, vizat de un atac cu rachetă
Şeful Administraţiei Militare Regionale Mikolaiv, Vitali Kim, a raportat că joi seară, centrul regional a fost vizat de un atac cu rachetă, informează Rador Radio România. "Lovitura a avut loc într-o zonă deschisă de la periferia orașului Mikolaiv. Din fericire, nimeni nu a fost rănit în atac" - a transmis Kim, precizând că atacul a avut loc la ora 22:12. Oraşul Oceakiv a fost vizat, de asemenea, de atacuri de artilerie, atât vineri seară, cât şi sâmbătă dimineaţă. Un alt atac a fost lansat de ruşi asupra satului Solonceaki.
UPDATE 9 decembrie, ora 09.30: Ucraina face pregătiri pentru eliberarea Crimeii de sub ocupaţie rusă
Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina pregătește acţiuni care îi vor face pe ocupanții ruşi să părăsească peninsula Crimeea în cursul anului viitor, informează Rador Radio România. Oficialul a fost întrebat de jurnalişti dacă, în timpul vizitei delegației ucrainene în SUA, unde a avut loc Conferința Industriilor de Apărare și o întâlnire la Pentagon, s-a discutat şi despre "curățarea" Mării Negre de prezența rusă și acordarea de tehnologii care ar ajuta Ucraina să lupte cu purtătoarele de rachete Kalibr din Marea Neagră, în afară de acele drone care s-au dovedit deja eficiente. "Am arătat lumii întregi că putem avea succes. În pofida faptului că nu avem o flotă atât de puternică, am forțat Rusia să se retragă din Crimeea temporar ocupată. Eforturile pe care le pregătim pentru 2024 ne vor oferi capacități foarte bune pentru ca aceştia (ruşii, n.r.) să plece pentru totdeauna din Crimeea noastră" - a răspuns Umerov, fără a intra în detalii
UPDATE 9 decembrie, ora 09.00: 900 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina, în luptele din ultimele 24 de ore (armata ucraineană)
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei informează, în raportul de sâmbătă dimineaţă, că armata rusă a pierdut pe front încă 900 de militari. Astfel, de la începutul invaziei la scară largă, armata ucraineană a lichidat 338.120 de invadatori ruşi, informează Rador Radio România. De asemenea, de la începutul războiului, trupele ucrainene au doborât 324 de avioane și 324 de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 5.632 (+6) de tancuri ale armatei ruse, 10.519 (+11) vehicule blindate, 8.058 (+1) de sisteme de artilerie, 605 sisteme de apărare antiaeriană, 919 lansatoare multiple de rachete, 10.598 (+7) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 22 de nave/ambarcaţiuni, 1 submarin, 6.136 de drone, 1.585 (+14) de rachete de croazieră și tehnică specială (1.159).
UPDATE 9 decembrie, ora 08.10: De la 1 ianuarie, cetăţenii ucraineni aflați sub ocupație rusă nu vor mai beneficia de servicii medicale (Sprotiv)
Centrul de rezistenţă naţională "Sprotiv" din Ucraina transmite că, de la începutul anului 2024, invadatorii ruși vor înceta acordarea de asistenţă medicală ucrainenilor din teritoriile ocupate care nu au primit pașapoarte ruseşti, informează Rador Radio România. "La 1 ianuarie, în teritoriile temporar ocupate, inamicul va înceta să ofere servicii medicale ucrainenilor care nu au fost de acord să primească pașapoarte rusești" - notează "Sprotiv". În acest sens, un "proiect-pilot" al ruşilor a început deja la Starobilsk, în regiunea Luhansk, unde ucrainenilor nu li se asigură servicii medicale dacă nu prezintă un pașaport rusesc, iar farmaciile nu le mai eliberează medicamente în cadrul programelor sociale. "Astfel, inamicul duce o politică deliberată de genocid, având scopul de a distruge ucrainenii ca națiune pe pământul lor" - notează "Sprotiv".
UPDATE 9 decembrie, ora 08.00: Armata Rusiei a distrus sau avariat 1.750 de obiective culturale ucrainene
Ministerul Culturii de la Kiev raportează că, potrivit datelor analizate până pe 25 noiembrie 2023, armata rusă a distrus sau avariat 1.750 de obiective culturale ucrainene, cele mai multe fiind înregistrate în regiunile Donețk și Harkiv, informează Rador Radio România. Potrivit ministerului, centrele cultural-educative au avut de suferit cel mai mult din cauza rușilor, acestea reprezentând 49% din numărul total de instituții de infrastructură culturală distruse sau avariate. Kievul precizează că, de la începutul războiului, ruşii au distrus sau avariat următoarele categorii de instituţii aparţinând infrastructurii culturale ucrainene: 864 de cluburi/centre cultural-educative; 613 biblioteci; 136 de instituţii de învăţământ artistic; 106 muzee și galerii de artă; 31 de teatre, cinematografe şi filarmonici. Obiective de infrastructură culturală au fost avariate sau distruse în 266 de comunități teritoriale ucrainene. Astfel de cazuri au fost raportate în 18,1% din numărul total de comunităţi din Ucraina, cele mai multe fiind în regiunile Donețk (83%), Sumi
UPDATE 9 decembrie, ora 04.30: Uniunea Europeană va permite membrilor din blocul comunitar să interzică gazul rusesc prin conducte
Uniunea Europeană a elaborat o propunere legislativă pentru a autoriza statele membre să interzică companiilor rusești și belaruse să rezerve capacitate pe conductele de gaze din blocul comunitar, în încercarea de a reduce și mai mult aportul UE de gaz rusesc, scrie oilprice.com.
Potrivit unui raport al Financial Times (FT), propunerea va include, de asemenea, accesul la terminalele GNL din UE.
UPDATE 9 decembrie, ora 02.30: Ucraina descrie drept `rușinoasă` decizia CIA de a da dreptul sportivilor ruși de a concura la Jocurile olimpice de la Paris
Ministrul ucrainean de externe a descris drept „rușinoasă” decizia Comitetului Olimpic Internațional (CIO) de a permite sportivilor ruși și belaruși să participe la Jocurile de la Paris în calitate de sportivi neutri și a cerut partenerilor să condamne această decizie.
O astfel de decizie subminează principiile olimpice, a transmis vineri Dmitro Kuleba printr-o postare pe platforma X.
