VIDEO Protestatarii din București s-au dus la Ambasada Rusiei, la 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă

Zeci de protestatari s-au dus, joi seara, la sediul Ambasadei Rusiei, în ziua în care se împlinesc 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă.

”1 aprilie 1941

80 de ani de la masacrul comis împotriva românilor care se întorceau acasă”, au scris bucureștenii pe un banner uriaș.

Citește și: Marcel Ciolacu, ieșire-fulger: ‘Este momentul ca demnitari Voiculescu și Turcan, care au sfidat regulile impuse tuturor cetățenilor obișnuiți, să zboare din funcții!’

Manifestanții au aprins lumânări în memoria celor aproape 3.000 de români uciși de trupele ruse.

Ziua de 1 aprilie a devenit prin lege, adoptată în 2011, Ziua națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și din alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabiei.

Citește și: Vlad Voiculescu: ‘Nu o să dăm nimănui un premiu pentru că se vaccinează. Suntem în stare de război cu acest virus’

După semnarea pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Astfel, peste noapte, aproximativ 3 milioane de români s-au trezit pe un teritoriu străin în care originile, tradiţia, cultura şi religia lor nu erau acceptate.

Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți, deportați, bisericile au început să fie închise, proprietățile confiscate, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România.

Citește și: Claudiu Năsui, ieșire în ‘ritm de dans’: ‘Un pas înainte, doi pași înapoi în lupta contra birocrației’

În ianuarie 1941, NKVD-ul (Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) a lansat zvonuri potrivit cărora ar fi permisă traversarea graniței.

Ca urmare a acestor informații, în 1 aprilie 1941, într-o zi de Paşti, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului s-au îndreptat către graniţa sovieto-română purtând un steag alb şi însemne religioase (icoane, prapuri şi cruci din cetină).

Citește și: Florin Cîțu: ‘Cel mai important sprijin pe care Guvernul îl poate da specialiștilor de la Cantacuzino este să îi lase să își facă treaba, să nu îi încurce cu decizii politice’

Când au ajuns la trei kilometri de graniţă, în locul numit Poiana Varniţa, peste 3.000 de oameni au fost suprinşi de soldaţii sovietici ascunşi în pădure. La scurt timp, cea mai mare parte dintre ei au fost seceraţi de gloanţe, apoi aruncaţi în gropi comune, unii fiind îngropaţi de vii. Supravieţuitorii au fost urmăriţi, torturaţi şi deportaţi.