Lovitura dată DNA, o șmecherie tipică lui Ponta

Autor:

Publicat: 04/08/2014 00:37

Ziarul Financiar: Pe 20 decembrie 2005, într-o zi de marţi la ora 19 şi 13 minute, într-o sală arhiplină de la sediul AVAS, ministrul Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor de atunci şi şeful comisiei de privatizare a BCR, anunţa: În această seară am primit ofertele îmbunătăţite la capătul unui proces care nu a fost uşor, BCR merge la Erste Bank. Preţul oferit pe acţiune este de 7,65 euro. Alături de Vlădescu erau şi ceilalţi membri ai comisiei de privatizare a BCR, printre care Nicolae Cinteză, şeful supravegherii bancare din BNR, şi Bogdan Olteanu, atunci deputat, în prezent viceguvernator al BNR. Nicolae Cinteză chiar a „distrus“ cd-ul cu oferta portughezilor de Millennium, pentru a nu se afla cât au oferit ei, celălalt grup care intrase în finală. Erste oferise pe pachetul scos la vânzare de 61,88% din BCR nu mai puţin de 3,751 mld. euro rezultând o evaluare a celei mai mari bănci din România de 6,063 mld. euro. A fost cea mai scumpă privatizare bancară din Europa Centrală şi de Est şi poate din lume. Austriecii de la Erste au plătit de 6 ori activele nete ale BCR în condiţiile în care evaluările băncilor de atunci erau de cel mult 3,5-4 ori activele nete. Erste condusă de Andreas Treichl, un bancher de „sânge albastru“ care lucrase şi pe Wall Street la JP Morgan, a avut susţinerea puternicelor bănci americane de investiţii Goldman Sasch şi JP Morgan în oferta făcută la BCR. Fără sprijinul americanilor, Erste nu putea face rost de capital pentru a plăti preţul la BCR. La vremea respectivă Erste avea o capitalizare bursieră de 10 mld. euro. Evenimentul Zilei: La Piteşti s-a petrecut o operaţiune de corupţie tipică domeniului pensionării. Funcţionare de la Expertizare luau mită pentru a face dosare false de pensionare... Asupra fenomenului au atras atenţia mulţi jurnalişti şi specialişti, mai ales că reducerea numărului de persoane active face că tot mai puţini români să întreţină tot mai mulţi pensionari. Pensionarea ilegală are drept autori nu numai pe funcţionarii corupţi, dar şi pe cetăţenii dispuşi să dea mită ca să obţină un drept necuvenit. Sub acest semn, Acţiunea DNA a avut drept scop şi descurajarea celor tentaţi de a obţine pensii prin mijloace ilegale... Mai greu de înţeles imediat e lovitura dată DNA de Victor Ponta, prin anunţul că toţi cei care au dat şpagă pentru a primi pensie ilegală vor fi amnistiaţi. O asemenea declaraţie publică, făcută în deschiderea şedinţei de Guvern, echivalează cu un îndemn de la nivelul premierului pentru ca cetăţenii să dea mită funcţionarilor publici în scopul dobîndirii de venituri ilicite. Ulterior, Victor Ponta a apelat la o şmecherie tipică prestaţiei sale de golănaş: A pus-o pe Rovana Plumb să declare că Legea amnistiei fiscale nu-i va privi şi pe cei care au obţinut pensii dînd mită. Lovitura împotriva DNA şi-a făcut obiectul. Cetăţenii au înţeles că, alegîndu-l pe Victor Ponta preşedinte, vor putea obţine bunuri încălcînd legea. Din acest punct de vedere, lovitura dată DNA e de înţeles. Victor Ponta se vrea nu numai preşedintele Marilor corupţi din România, dar şi preşedintele micilor corupţi. Într-un cuvînt, preşedintele unei ţări numite Corupţia. RFI: Cunoscutul scriitor israelian David Grossman a publicat un articol de opinie pe marginea conflictului din Gaza. El se întreabă cum poți face pace între două popoare care trăiesc fiecare în propriul clopot de sticlă și care își alimentează fricile și ura. Scriitorul și-a pierdut un fiu în războiul de acum opt ani, dintre Israel și Hezbollahul libanez. Israelienii și palestinienii sunt fiecare în propriul clopot de sticlă din ce în ce mai etanș. Fiecare dintre părți își elaborează propriile argumente pentru a-și justifica actele. Israelul spune că orice țară din lume ar riposta la fel, dacă este atacată. Hamasul își justifica atacurile către Israel spunând că palestinienii sunt încă victimele ocupației israeliene și că locuitorii fâșiei Gaza se sufocă din cauza blocadei impuse de Israel. Fiecare crede că are dreptate, și într-un fel așa este, pentru că părțile ascultă de legea clopotului de sticlă - o lege a violenței, a războiului, a răzbunării și a urii. Dar, se întreabă David Grossman, de ce am lăsat să se întâmple asta ? « Cum nu pot pune întrebarea liderilor Hamas, o pun liderilor israelieni. De ce, de la ultimul conflict, nu a fost inițiat nici un dialog, nici o negociere cu elementele cele mai moderate ale poporului palestinian, încercând să faci astfel presiune asupra Hamas ? De ce au fost ignorate inițiativele venite din partea Ligii Arabe ? De ce, timp de decenii, guvernele care s-au succedat la putere în Israel au fost incapabile să gândească în afara clopotului de sticlă ? »

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!