Premium
Comisia de la Veneţia a publicat luni, 24 iunie, oponia sa despre OUG 7/2019 şi OUG 12/2019, prin care s-au adus modificări legilor justiţiei (303, 304 şi 317/2004). Comisia recomandă Guvernului să folosească ordonanţele de urgenţă doar în cazuri excepţionale, dar şi să opereze câteva clarificări în ceea ce priveşte activitatea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Forul european sugerează că este nevoie de consilidarea SIIJ, pentru că în actuala formă ar avea competenţe prea extinse raportate la capacitatea de funcţionare, ceea ce ar putea duce la generarea unor obstacole în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Vezi AICI opinia intergrală a Comisiei de la Veneţia! (.pdf)
"Comisia de la Veneția remarcă cu regret că cele mai problematice elemente din reforma din 2018, identificate în avizul din octombrie 2018, au rămas neschimbate sau au fost agravate. Cele mai importante aspecte ale reformei în desfășurare a sistemului judiciar sunt următoarele:
• cel mai alarmant este că Guvernul continuă să facă modificări legislative prin ordonanțe de urgență. În timp ce Constituția indică în mod clar că aceasta ar trebui să fie o măsură excepțională, legiferarea prin OUG a devenit o rutină. Reguli fundamentale ale funcționării instituțiilor-cheie ale statului se schimbă prea repede și prea des, fără pregătire și consultări, ceea ce ridică întrebări legitime cu privire la soliditatea rezultatelor și motivele reale din spatele acestor schimbări. Textele legale rezultate nu sunt clare. Această practică slăbește controlul extern asupra guvernului, este contrară principiului separării puterilor și tulbură securitatea juridică. Comisia de la Veneția invită autoritățile române să limiteze drastic utilizarea OUG-urilor. În ceea ce privește modificările aduse celor trei legi din domeniul justiției, acestea ar trebui făcute printr-o procedură legislativă normală;
• motivele înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu o jurisdicție vagă, rămân neclare. Procurorii-șefi ai acestei Secții au fost numiți în baza unei proceduri provizorii care, de facto, a eliminat Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din procesul de decizie. Este neclar până în ce punct procurorii Secției și șeful acesteia se află sub controlul ierarhic al procurorului general. Din moment ce Secția nu ar putea face față tuturor cazurilor care intră în competența sa, există riscul să devină un obstacol în fața luptei împotriva corupției și a crimei organizate;
• modaliatea de numire și demitere a procurorilor de rang înalt a rămas, în esență, la fel, cu ministrul Justiției având un rol decisiv în acest proces, fără a putea fi contrabalansat de președintele României sau de CSM. Este recomandată implementarea unei proceduri de numire care să ofere Secției de procurori a CSM un rol cheie pro-activ în procesul de numire a tuturor procurorilor de rang înalt din sistemul judiciar;
• noile prevederi oferă posibilitatea înlăturării în mod arbitrar a actualilor procurori de rang înalt. Comisia de la Veneția fac apel la autoritățile române să nu aplice aceste noi prevederi în cazul procurorilor de rang înalt care se aflau în funcție la momentul adoptării lor.
Varianta în engleză a concluziilor:
"The Venice Commission notes with regret that the most problematic elements of the 2018 reform, identified in the opinion of October 2018, either remained unchanged or were aggravated. The most important aspects of the on-going reform of the judiciary are the following:
• most alarmingly, the Government continues to make legislative amendments by emergency ordinances. While the Constitution clearly indicates that this should be an exceptional measure, legislation by the GEOs became a routine. Fundamental rules of the functioning of key State institutions are changed too quickly and too often, without preparation and consultations, which raises legitimate questions about the soundness of the outcomes and of the real motives behind some of those changes. The resulting legal texts are not clear. This practice weakens external checks on the Government, it is contrary to the principle of separation of powers and disturbs legal certainty. The Venice Commission calls on the Romanian authorities to drastically limit the use of the GEOs. As to the further amendments to the three laws in the field of justice, they should be made through a normal legislative procedure;
• the reasons for the creation of the special Section for the investigation of criminal offences in the judiciary (the Section), with loosely defined jurisdiction, remain unclear. Top prosecutors of this Section were appointed under a transitional scheme which de facto removed the prosecutors’ wing of the Supreme Council of Magistracy (the SCM) from the decision-making process, which does not sit well with the institutional design of the SCM. It is uncertain to what extent the prosecutors of the Section and its Chief Prosecutor are under the full hierarchical control of the Prosecutor General. Since the Section would be unable to effectively deal with all cases within its competence, it risks being an obstacle to the fight against corruption and organised crime;
• the scheme of appointment and dismissal of the top prosecutors remains essentially the same, with the Minister of Justice playing a decisive role in this process, without counterbalancing powers of the President of Romania or the SCM. It is recommended to develop an appointment scheme which would give the Prosecutors’ Section of the SCM a key and pro-active role in the process of the appointment of candidates to any top position in the prosecution system;
• it is possible to remove currently serving prosecutors with reference to the new eligibility criteria, arbitrarily chosen. The Venice Commission urges the Romanian authorities not to apply the new eligibility criteria to those prosecutors who were already in place when the respective amendments were made."
