Lovitură de teatru în alegerile prezidențiale americane

Evenimentul Zilei:

FBI a ajuns în prim planul alegerilor americane joia trecută când directorul instituției, James Comey, un înalt funcționar apreciat altfel atât de către Republicani, cât și de Democrați, a lansat un nou atac direct la adresa candidaturii en fanfare a doamnei Clinton și l-a împins pe Donald Trump, în sondaje să-i sufle în ceafa fostei prime doamne.

Într-un gest fără precedent, FBI a devenit principalul jucător în acest final de campanie, cu 10 zile înainte de votul decisiv.

Preactic, FBI a încălcat regulile jocului care susțin că instituțiile nu trebuie să se implice în campania electorală în ultimele două luni și a dat publicității faptul că a redeschis ancheta privind emailurile clasificate ale doamnei Clinton care s-ar fi transmis de pe o adresa de mail publică. Investigația fusese închisă și doamna Clinton exonerată de răspunere până când Comey, un membru al Partidului Republican care a servit în administrația Obama, pare să fi identificat anomalia prezenței unor mailuri posibil clasificate într-un server al soțului unei colaboratoare personale apropiate a lui Hillary Clinton, urmărit pentru pornografie și posibil pedofilie.

Motivația politică nu poate fi exclusă în demersurile actualului director FBI iar lovitura a fost primită puternic de doamna Clinton, mai ales că a avut loc concomitent cu publicarea documentelor unei anchete din 2001 privind grațierea finanțistului Marc Rich, acte emise la 16 ani după ce Bill Clinton a părăsit Casa Alba și cu o săptămână înaintea votului prezidențial pentru Doamna Clinton. În paralel, FBI a susținut că nu a găsit legături directe între Donald Trump și finanțatorii săi ruși, dar a refuzat să dea informații publice despre numeroase anchete ale reprezentanților republicani din campania lui Trump precum fostul șef de campanie Paul Manafort și fostul consilier de politică externă, Carter Page. Totuși instituția condusă ce Comey susține că nu ar avea motivații politice, deși a încălcat direct regulile deontologice și modul de comportament cuprins în propriile documente prin ieșirea publică a directorului său în plină campanie electorală.

Comey, considerat cel mai puternic director al FBI, după J. Edgar Hoover, a deschis cutia Pandorei lansând discuțiile privind anchetarea emailurilor chiar dacă această anchetă se va încheia după votul de marți, 8 noiembrie. În același timp, FBI desfășoară mai multe investigații legate de alegațiile privind legăturile campaniei lui Trump cu Rusia, inclusiv o legătură de server directă tip linie roșie cu un sediul al Alfa Bank din Rusia, întreruptă la izbucnirea scandalului și refăcută ulterior și redescoperită de anchetatori în noua formulă, totul fără să comunice public aceste date în mod formal.

Dezbaterea despre caracter și încredere creează întotdeauna probleme la finalul campaniei prezidențiale americane când populația este cea mai sensibilă, după dezbaterile de program, la componenta morală a candidaților. Și dacă Donald Trump a luat lovitura în urmă cu circa 15 zile privind modul în care tratează femeile și probele privind elemente ce pot fi considerate hărțuire sexuală fără sesizare penală în trecut, ajungând la 12- 14 % sub doamna Clinton în sondaje, astăzi combinarea temelor legate de anchetă și pedofilie, chiar legate indirect de candidatul democrat, au făcut ca diferența să se reducă la 2%, unele sondaje ajungând chiar să-l vadă pe Trump în față cu 1% în votul popular.

E adevărat că nu suntem încă la finalul campaniei. Trump a profitat de emoția de moment însă nu a reușit să schimbe nimic în campania sa iar conservarea acestui momentum e extrem de dificilă. Cel mai probabil, curba de cădere a doamnei Clinton se va estompa, se va retrage și se va stabiliza cu un impact mai redus, permițând candidatului democrat să câștige nu numai alegerile prezidențiale ci și votul popular la nivel național.

Romania Libera:

Sub pretextul că „trebuie să se apere de activitățile NATO la frontierele Rusiei“, Kremlinul a pornit o serie de operațiuni de extindere a puterii militare, foarte îngrijorătoare pentru întreaga lume.

Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, s-a arătat îngrijorat de apariția unor baze militare ale NATO în estul Europei și în regiunea Mării Negre, subliniind că „Rusia nu va ataca o țară a Alianței“. Însă prin toate operațiunile militare pe care le întreprinde atacă interesele țărilor NATO și așteaptă un moment de slăbiciune, prielnic pentru a-și desfășura în forță ambițiile de mare putere. Șeful MI5, Andrew Parker, a atras atenția, într-un interviu pentru Guardian, că Rusia se manifestă din ce în ce mai amenințător față de Occident și că își folosește toate instituțiile pentru a propaga o politică de forță, ce trebuie evaluată la justa valoare.

Mai ales că Rusia desfășoară operațiuni militare brutale în Orientul Mijlociu și în zonele așa-numite „pro-ruse“, atacuri cibernetice, acțiuni subversive și spionaj în Occident. Moscova a trimis unități de rachete Iskander cu rază de acțiune de 500 kilometri la Kaliningrad, de unde poate ajunge în statele baltice, Polonia și sudul Suediei. Poporul rus, prin mass-media controlată de stat, este avertizat că Occidentul are intenții agresive și trebuie să fie pregătit chiar și pentru un război nuclear. Propaganda de tip sovietic, prin buletine regulate, isterizează poporul, anunțând „cu mândrie“ că „Moscova pregătește adăposturi în caz de bombardamente“. Rusia sub Putin devine tot mai asemănătoare cu regimurile despotice de tip Coreea de Nord. Doar că Putin nu se joacă testând rachete în „zona sigură“, ci le testează pe oameni, în Siria.

Rușii conduc frontul pentru capturarea orașului Mosul

Operațiunile militare din Orientul Mijlociu ale Moscovei, ce se remarcă printr-o ferocitate de neînțeles chiar și pe timp de război – cu ținte ca școli, spitale, piețe publice –, au ca scop transformarea Rusiei dintr-o putere zonală într-una internațională. Fără mediatizare, Putin a preluat și comanda frontului de capturare a orașului irakian Mosul, aflat sub controlul ISIS. Pentru Mosul, se bat interesele Iranului, care conduce milițiile șiite ce asediază orașul, interesele kurzilor și interesele Turciei. Toate aceste interese Moscova a reușit să le controleze prin centrul de comandă din Latakia (Siria), un pol de putere hotărâtor între sunniți și șiiți, aprobând epurarea etnică și religioasă ca pe un mijloc de a-și creiona enclave sigure, ori „zone autonome“, de unde să conducă lumea. Prin robinetele de gaz și prin conductele de petrol. Intervenind în favoarea regimului criminal de la Damasc, împotriva populației sunnite, Rusia, care și-a propus să rămână în Siria pe timp nelimitat, a realizat că nu va avea nicio influență asupra „enclavelor sunnite“ majoritare.

La înțelegere cu Turcia, promițând că nu va permite „zonă autonomă“ kurdă în Siria (proiect sprijinit de americani), Putin îl lasă pe Erdogan să-și realizeze „zonele de protecție“ pe 5.000 kilometri pătrați, unde să se întoarcă o serie de refugiați. Prin acordul Turkish Stream semnat de Moscova și Ankara, Putin își asigură conductele pe zona sunnită, controlată de turci. Un „Top 10“ 2016 al celor mai importante companii de petrol și gaze din lume, publicat de Forbes, pune în fruntea listei companiile rusești Gazprom și Rosneft, cu Lukoil pe locul 9. Celelalte companii de top sunt ExxonMobil (SUA), Petro­China (China), BP (UK), Royal Dutch Shell (Olanda), Chevron (SUA), Petrobras (Brazilia), Total (Franța). Putin vrea ca topul de anul viitor să fie și mai clar în favoarea Rusiei, nu numai ca număr de companii, ci și ca cifră de afaceri. Din acest punct de vedere, ExxonMobil conduce detașat și e foarte activă în pro­iectele viitoare pentru gazele din Mediterana. Pe care Rusia vrea să și le atribuie prin forță militară.