Premium
Lovitură pentru DNA! Tribunalul București a decis arest la domiciliu pentru inculpații din dosarul „Mită la Aeroportul Otopeni”. Care sunt argumentele instanței:
„În ceea ce privește circumstanțele personale, judecătorul reține că toți inculpații pentru care s-a propus arestarea preventivă sunt la primul conflict cu legea penală si că, pentru toți cei patru inculpați, nu există date care să confirme că ulterior săvârșirii presupuselor fapte ce li se rețin în sarcină, şi până la momentul formulării prezentei propuneri, ar fi continuat să săvârșească fapte penale. Măsurile preventive sunt măsuri cu caracter de excepţie, astfel că este necesar să se identifice în cauză acele situaţii de excepţie care ar permite aprecierea că, în lipsa unor astfel de măsuri de supraveghere, cursul procesului penal în cauză nu s-ar derula în condiţii de normalitate”, este explicația instanței pentru „Dosarul mită la Aeroportul Otopeni”.
„Mai reține judecătorul că pretinsele fapte imputate se conturează a fi grave, de natură a aduce atingere imaginii funcționarului public, care este lezată de afirmațiile traficantului, cum că funcționarul ar putea fi influențat, iar obiectul tranzacției între părțile conivenței ilicite pare a fi reală sau pretinsă asupra funcționarului. Urmează a fi stabilit dacă funcționarul este implicat în această construcție infracțională, sau apare ca fiind invocat doar în afirmațiile traficantului de influență.
Judecătorul mai reține că activitatea presupus infracțională pare a fi mai amplă, astfel cum se conturează din apropierea martorului ... față de inculpați, din momentul de debut al activităților pretins infracționale 2022-2023, urmând a se contura sumele cu exactitate vehiculate și ce reprezentau acestea, destinatarii acestor sume de bani.
Concluzionând, în raport de cele anterior enunțate, judecătorul reține că faptele pretins săvârșite se conturează ca fiind grave și atrag necesitatea de a dispune o măsură preventivă.
Cu toate acestea, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la fond reţine că, în materia măsurilor preventive, este statuat principiul libertăţii care face ca orice persoană să se prezinte liber la proces, apoi în ordine se va dispune controlul judiciar simplu, dacă este necesar, și apoi, dacă acesta se dovedește insuficient, cel pe cauțiune, sau dacă nici acesta nu apare ca suficient, arestul la domiciliu, urmând ca arestarea preventivă să reprezinte doar o măsură care nu poate fi luată decât cu titlu excepțional și dacă obligațiile ce formează controlul judiciar simplu sau pe cauțiune, ori arestul la domiciliu, inclusiv sub supraveghere electronică, nu permit atingerea scopurilor măsurilor preventive (cauza Wemhoff c. Germaniei) în acest sens dispunând și art. 223 alin.2 teza finală Cod proc.pen., măsura preventivă trebuind a fi necesară și suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art.202 Cod proc.penală. Potrivit art. 202 alin. 3 C.proc.pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”, mai arată instanța.
„Împrejurarea că inculpaţii au fost reţinuţi a fost suficientă, în opinia, judecătorului pentru a atrage atenţia acestora asupra conduitei sociale şi procesuale şi pentru diminuarea pericolului pentru ordinea publică. Totodată, s-a constatat că, până în prezent, nu s-au conturat elemente care să atragă suspiciuni legate de posibilitatea ca inculpații să intenționeze să se sustragă de la urmărirea penală sau să influențeze buna desfășurare a procesului penal, atât timp cât probatoriul administrat în cauză este constituit din rezultatele măsurilor de supraveghere dispuse în cauză sau al activităților colaboratorilor cu identitate reală care au fost autorizați în cauză, și al căror rezultat se află în deținerea organelor de urmărire penală”, arată instanța.
Sumele de bani vehiculate nu au fost suficiente pentru judecător
„Analizând argumentele procurorului de caz, judecătorul apreciază că argumentul privind criteriul sumelor de bani vehiculate a fi date sau pretinse, poate fi luat în considerare în analiza gravității faptei, însă, nu în mod determinant”, mai arată motivarea instanței.
„Aşadar, judecătorul de drepturi şi libertăţi, conformându-se tuturor acestor exigenţe şi analizând în concret speţa de faţă, constată că măsura arestului preventiv propusă faţă de cei patru inculpați nu reprezintă o măsură proporțională cu circumstanțele reale ce caracterizează situatia infracțională a fiecărui inculpat şi nici cu circumstanțele personale ale acestora. Reține că măsura arestului la domiciliu este o măsură preventivă asemănătoare arestului preventiv, diferenţa făcând-o doar locul unde se desfăşoară privarea de libertate - în centrul de reținere sau la domiciliu. Totodată, judecătorul apreciază că datele cauzei nu relevă o anvergură deosebită a infracțiunilor cercetate ori un caracter organizat, deși s-a evidențiat o activitate ilicită susținută”, spune instanța.
Un alt argument - inculpații nu ar fi violenți
„Judecătorul mai reține că niciunul dintre inculpați nu este cunoscut cu date concrete care să contureze o predilecție spre săvârșirea de infracțiuni cu violență cum s-a susținut, sunt persoane integrate social, astfel cum se conturează din înscrisurile depuse cu prilejul propunerii supuse dezbaterii. Totodată, se conturează existența unui cadru familial apt pentru a asigura susținerea inculpaților pentru a nu relua un comportament ilicit, astfel că, judecătorul apreciază că nu exista motive pentru care ordinea publică ar fi efectiv ameninţată dacă inculpații ar fi cercetați prin plasarea lor în arest la domiciliu, măsură care, prin conţinut şi obligaţiile ce pot fi impuse, permite împiedicarea inculpaților să persevereze în activitatea infracţională sau să influenţeze buna desfăşurare a procesului penal”, mai arată documentul.
