Premium
Lucrările de deminare de la Iordan s-au încheiat, iar în prezent Armata Israeliană efectueză verificări de securitate în perimetrul de aproape un milion de metri pătrați, informează Basilica.ro
Reprezentanții Patriarhiei Române la Locurile Sfinte speră ca în curând să poată merge cu specialiști la schitul românesc pentru a demara proiectul de reabilitare.
„Avem 10.000 mp pe malul râului Iordan. Regiunea se numește Qasr al-Yahud și se află chiar în proximitatea locului botezului Domnului. Acolo a slujit Sfântul Ioan Iacob”, a amintit Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.
„Sperăm ca imediat ce situația o va permite, pentru că sunt unele restricții de acces, să putem intra cu specialiștii noștri pentru măsurătorile necesare elaborării proiectului de refacere a Așezământului Românesc de la Iordan”, a declarat pentru Trinitas TV Părintele Teofil Anăstăsoaie.
Citește și: Klaus Iohannis este contrazis de istorie: PNL a condus ministerul Sănătății mai mult decât PSD
La jumătatea anului trecut, reprezentanții Patriarhiei Române la Locurile Sfinte au reuşit să pătrundă în biserica schitului. Au găsit catapeteasma fără icoane, uşile dărâmate, iar turla centrală căzută în interiorul bisericii.
Minele antipersonal şi antitanc au fost amplasate în zona geografică a botezului Mântuitorului în timpul Războiului de Şase Zile din 1967. În urma conflictului armat din anul 1967, biserica Schitului Românesc și clădirea care adăpostea chiliile viețuitorilor au fost deteriorate devenind nelocuibile. Începând cu anul 1970, accesul persoanelor în zonă a fost interzis.
Așezământul românesc de la Iordan
Istoria așezământului românesc de la Iordan începe în anul 1931, odată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărţi în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud, pentru a le oferi comunităţilor religioase.
Patriarhia Română, prin delegatul său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, a reușit să întocmească formalitățile necesare, iar în data de 03 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10.000 mp.
Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de aşezare a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935.
Minele antipersonal şi antitanc din zona geografică a botezului Mântuitorului datează din timpul Războiului de Şase Zile din 1967.
