Premium
Aproximativ 5.000 de persoane de etnie maghiară, potrivit organizatorilor, care au participat vineri după-amiază la un miting în faţa sediului Prefecturii din municipiul Sfântu Gheorghe, au adoptat o petiţie pe care o vor adresa Guvernului României, prin care cer respectarea drepturilor comunităţii maghiare şi condiţii pentru a-şi putea păstra şi dezvolta identitatea naţională.
În petiţia citită în faţa mulţimii în limbile maghiară, română şi engleză se menţionează, printre altele, că 'locuitorii Ţinutului secuiesc' vor să se adopte legi care să le permită folosirea simbolurilor naţionale, păstrarea identităţii, limbii şi culturii proprii, să se respecte dreptul de proprietate, să se restituie Bisericii Reformate din Ardeal clădirea Colegiului 'Miko' din Sfântu Gheorghe, precum şi celelalte bunuri care au fost naţionalizate, să se asigure instituirea unui dialog pe tema autonomiei teritoriale a ţinutului secuiesc, să se asigure maghiarilor din Transilvania autonomie culturală, să se înfiinţeze o secţie în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, să se creeze cadrul legal pentru ca limba maghiară să fie recunoscută, alături de limba română, ca limbă oficială regională în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi să se 'pună capăt' boicotării economice a acestei zone.
În document se mai cere în numele 'locuitorilor ţinutului secuiesc' să se înceteze cu 'atacurile' împotriva steagului secuiesc, inscripţiilor în limba maghiară şi imnului maghiar, iar 'prin negarea unor drepturi elementare ale membrilor comunităţii maghiare să nu se provoace confruntări între românii şi maghiarii din ţinutul secuiesc'.
'Considerăm inacceptabil faptul că Guvernul României foloseşte puterea pentru a reduce la tăcere, a umili şi a pune într-o situaţie disperată minorităţile naţionale. În secolul 21, şi în calitate de membru al Uniunii Europene, un astfel de comportament prin care se persecută limba şi simbolurile unei minorităţi, liderii minorităţilor sunt ameninţaţi cu închisoarea, se renaţionalizează bunuri şi prin care se instigă împotriva etnicilor maghiari din Transilvania, nu este demn de România, care de 25 de ani a rupt lanţurile unui regim dictatorial, opresiv şi şi-a exprimat votul pentu libertate, statul de drept şi libertatea exprimării individuale. (...) Minorităţile, astfel şi secuii, sunt parte componentă a României la fel ca şi naţiunea majoritară. Şi noi vrem să trăim aici, şi noi vrem să ne simţim acasă în România. Să se ia măsuri ca să nu mai fim consideraţi ca nişte străini toleraţi şi să fim şi noi cetăţeni cu drepturi depline ai acestei ţări', se mai spune în documentul citit în limba română de liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) Covasna, Tamas Sandor.
Manifestarea a început cu o defilare cu fanfară de la gară şi până în centrul municipiului, unde a avut loc mitingul. Manifestanţii au desfăşurat două steaguri de mari dimensiuni, circa 250 de metri, unul al Ungariei şi unul al secuilor. Preoţii bisericilor istorice maghiare, printre care şi episcopul reformat al Ardealului, Kato Bela, au rostit rugăciuni şi au ţinut discursuri în faţa mulţimii în care au vorbit despre unitatea maghiarimii, despre importanţa păstrării identităţii naţionale şi despre necesitatea creării condiţiilor pentru o convieţuire paşnică. În timpul manifestaţiei s-au intonat imnul Ungariei şi imnul secuiesc, s-au aprins făclii şi lumânări, iar o elevă a recitat o poezie scrisă de Wass Albert, transmite agerpres.
Aceasta a fost cea de-a cincea zi consecutiv în care membrii comunităţii maghiare au manifestat în faţa Prefecturii din Sfântu Gheorghe, solicitând respectarea simbolurilor şi identităţii lor naţionale. Manifestaţia va continua sâmbătă la pavilionul din parcul central din municipiul Sfântu Gheorghe, unde este arborat un steag secuiesc.
Manifestaţia a fost iniţiată de Partidului Civic Maghiar (PCM) după ce a fost amendat de Prefectura Covasna cu suma de 5.000 de lei pentru nerespectarea protocolul de intonare al imnului la o manifestare publică organizată pe 4 iunie a.c., de Ziua solidarităţii naţionale a maghiarilor, prilej cu care s-au comemorat 94 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce a consfinţit destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi unirea Transilvaniei cu România. Organizatorilor li s-a raliat şi UDMR, pe considerentul că Prefectura Covasna îngrădeşte drepturile şi simbolurile maghiarilor, făcând, printre altele, presiuni asupra autorităţilor locale pentru înlăturarea steagurilor secuieşti de pe clădirile şi domeniul public.
Fostul prefect al judeţului Covasna, Marius Popica, demis miercuri de Guvern, a precizat în repetate rânduri că PCM nu a fost amendat pentru intonarea imnului Ungariei, ci pentru nerespectarea legii şi a cerut ca lucrurile să nu fie scoase din context. El a precizat că, potrivit HG 1.157/2001, imnul naţional al altor state se intonează numai împreună cu imnul naţional al României, lucru care nu s-a respectat la manifestarea organizată de PCM pe 4 iunie. Cât priveşte steagurile secuieşti, fostul prefect a menţionat că există o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, potrivit căreia steagurile au fost arborate ilegal, prin urmare subliniază că el nu a făcut altceva decât să aplice legea şi să ceară respectarea ei şi de către reprezentanţii comunităţii maghiare.
sursa foto: dantanasa.ro
