DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Magistraţii cer refacerea Raportului MCV de anul trecut: Experţii Comisiei Europene, puşi în faţa propriilor erori

millani.net
justitie

Patru asociații de judecători și procurori - AMR, AJADO, UNJR şi APR – susțin că raportul MCV din 2019 trebuie refăcut, deoarece nu face referire la abuzurile din justiție. În întâlnirile cu experții Comisiei Europene, magistrații au pledat și pentru necesitatea SIIJ.

Magistraţii de la AMR, AJADO, UNJR şi APR le-au spus experţilor internaţionali că rapoartele MCV nu au făcut referire la întregul sistem judiciar, ci doar la progresele înregistrate în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. AMR, AJADO, UNJR şi APR susţin că raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din anul 2019 trebuie refăcut pentru a reda o imagine corectă a justiţiei din România.

Poziţia a fost expusă în cadrul unei întâlniri cu experţii Comisiei Europene privind MCV.

Comunicatul celor patru asociaţii:

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Asociaţia Procurorilor din Romania (APR) şi Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) s-au intalnit la Bucuresti, pe data de 12 februarie 2020, cu expertii Comisiei Europene aflati in misiune in Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), pentru a le prezenta punctul de vedere argumentat al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cu privire la situaţia din justiţie, la modul in care a fost reflectata în rapoartele MCV şi la necesitatea ca rapoartele sa tina seama riguros si nepartinitor de realităţile sistemului judiciar din Romania.

Reprezentantii celor patru asociatii profesionale de magistrati au sustinut că, pentru îndeplinirea obiectivelor MCV, este esential ca rapoartele Comisiei Europene sa porneasca de la o situatie legală şi factuală corectă si completă, in caz contrar recomandările emise de expertii europeni fiind nu doar grav viciate, ci si avand potentialul de a denatura scopul mecanismului, care trebuie să fie acela de a consolida si apara independenta justitiei.

Or, astfel cum au arătat cele patru asociații profesionale, ultimele rapoarte MCV contin erori factuale grave, avand un caracter vadit subiectiv, atat prin modul distorsionat de raportare a unor stari de fapt, cat si prin omiterea unor probleme grave ale justitiei din Romania, a caror existenta a fost dovedita si nu mai poate fi ignorata.

AMR, prin judecator Andreea Ciuca, a subliniat, astfel cum AMR a făcut-o de mai multe ori, că MCV privește în mod direct sistemul judiciar, recomandările trebuind să aibă ca scop consolidarea independenței justiției. În acest context, AMR a accentuat importanța vădită a acurateței premiselor pe care trebuie sa se fundamenteze recomandările tocmai pentru că vizează sistemul și magistrații, deopotrivă, cu efecte importante asupra actului de justiție și, prin urmare, asupra cetățenilor. Magistrații nu pot neglija existența, în rapoartele MCV, în mod repetat, a unor afirmații eronate, nereale, în fapt și în drept, pe care s-au clădit unele dintre recomandări. Semnalarea acestor erori/nerealități nu înseamnă negarea importantei MCV pentru Statul Român, în calitate de membru UE, ci, dimpotrivă, subliniaza necesitatea ca magistrații, sistemul de justiție, instituțiile și cetățenii să beneficieze de recomandări caracterizate prin acuratețe, exactitate, rigurozitate. În ultimii ani, AMR a arătat public și argumentat faptul că modalitatea de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor nerealităţi/afirmații trunchiate care nu pot face decât deservicii independenței justiției pentru că nu reflectă situația-premisă în mod corect.

AMR a evidenţiat şi că obiectivele initiale ale MCV au fost modificate, acestea ajungând, în final, să fie reduse la lupta anticoruptie, şi aceasta vazută subiectiv, doar prin prisma cantitativă a trimiterilor in judecata, ignorandu-se respectarea drepturilor celor acuzati si soluțiile definitive de achitare, pronuntate de instante. Acest lucru a fost punctat si in Memorandumul privind Justitia. Deşi acest document programatic a fost adoptat de peste 80% din adunarile generale ale judecatorilor, în septembrie 2016, nu s-a facut nici o referire la el in rapoartele MCV.

Rapoartele MCV au privit, în mod aproape exclusiv, progresele din domeniul justiției prin prisma luptei împotriva corupției și a acțiunilor preventive în materie de corupție, lăsând impresia greșită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importanța pentru societate – li s-ar subsuma întreaga sau cea mai mare parte a activității sistemului de justiție. În plus, locul și rolul instanțelor de judecată a fost aproape complet neglijat. Atunci când s-au referit la combaterea corupției la nivel înalt, rapoartele MCV au avut în vedere DNA și, sporadic, ÎCCJ (în această ordine!), cu accent pe „independența sau eficacitatea DNA”. Curțile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea corupției la nivel înalt, iar când s-a vorbit despre combaterea corupției la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fără justificare, celelalte instanțe de judecată. Excluderea referirilor la activitatea majorității instanțelor, esențiale în înfăptuirea progreselor justitiei din ultimii ani, dovedește o înțelegere deformată a fenomenului judiciar românesc. În aceste condiții, referirile, rare si tangenţiale, în unele dintre rapoartele MCV, la „volumul de muncă excesiv al instanțelor”, care continuă să „greveze asupra consecvenței hotărârilor judecătorești”, abordarea itinerantă, urmată de abandonarea problemelor infrastructurii instanţelor (deosebit de grave în unele cazuri), nu sunt de natură că contureze o imagine clară si obiectiva a realităților sistemului de justiție și nici să contribuie la rezolvarea problemelor din sistem.

AJADO, reprezentata de judecator Florica Roman, a adresat o serie de intrebari expertilor Comisiei Europene, atragand atentia acestora asupra unor omisiuni inadmisibile din cadrul rapoartelor MCV. Aceasta a reamintit declaratia deosebit de grava facuta de fostul presedinte CCR, Augustin Zegrean, care a spus ca "a doua sau a treia zi după ce a fost chemat la DNA domnul Greblă, am făcut singura conferinţă de presă din viaţa mea de judecător la CCR şi am spus ce se întâmplă. Am spus inclusiv că suntem ameninţaţi de SRI. Seara, la dumneavoastră la post s-a spus: 'Ce vrea Zegrean, să-l apărăm noi?' Tot în zilele acelea a fost la noi la Curte o delegaţie a MCV. Un judecător de la Curte le-a spus: 'Mie îmi este frică să mai fiu judecător la Curte.' S-a notat şi notat a rămas."

De asemenea, presedintele AJADO a mentionat inregistrarea convorbirii procurorilor din cadrul DNA Oradea, devenita publica si necontestata de acestia, cand complotau cum sa faca dosare judecatorilor pentru a le induce acestora o stare de frica, aratand ca aceste amenintari s-au si materializat in dosare penale in care judecatori au fost anchetati pentru solutiile pronuntate. Presedintele AJADO a intrebat expertii MCV daca au avut vreo discutie cu judecatorii, pentru a vedea opinia acestora, fata de aceste fapte notorii, de o gravitate fara precedent. Totodată, preşedintele AJADO a arătat că abuzurile din anchetele penale asupra judecătorilor şi procurorilor, făcute publice, au fost ignorate, în mod inexplicabil, de rapoartele MCV, iar preşedintele AMR a punctat că situaţia este cu atât mai gravă cu cât, la data întocmirii ultimului raport MCV, exista raportul Inspecţiei Judiciare care proba aceste abuzuri – act care ulterior a fost adoptat prin hotărâre a Plenului CSM. Singura referire din raportul MCV la aceste abuzuri a fost ca ”au fost puternic contestate de Ministerul Public şi de DNA”, afirmaţie neînsoţită de nicio explicaţie, de niciun detaliu, de nicio fundamentare.

APR a adus la cunostinta expertilor MCV împrejuarea că pentru prima data asociația a fost invitată la astfel de discuţii; a prezentat punctual (așa cum a susținut în mod public de-a lungul timpului) necesitatea existenței SIIJ, fie în forma de organizare actuală, fie prin reorganizarea acesteia și nicidecum desfiinţarea ei; a menţionat motivele pentru care această structură a fost înfiinţată și erorile factuale conținute în Rapoartele MCV cu referire la această chestiune, precum și la activitatea SIIJ (spre exemplu, eroarea reținută în Raportul MCV privind redeschiderea urmăririi penale în anumite cauze). Totodată, a prezentat experților date reținute în Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15.10.2019, cu referire la Raportul Inspecției Judiciare privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea autorității judecătoreşti în cauzele de competenţa DNA vizând magistrați sau în legătură cu acestea.

Având în vedere aspectul negativ reținut în Raportul MCV privind „retragerea nemotivată de către SIIJ a 2 recursuri promovate de DNA în cauze soluționate de această din urmă structură”, Asociația Procurorilor din România (APR) a argumentat experților MCV că aceste două demersuri ale SIIJ au avut la bază o analiză temeinică și punctuală a soluțiilor primei instanțe în raport de probele aflate la dosarul de urmărire penală, precum și cele efectuate în cercetarea judecătorească, cât și împrejurări ulterioare de natură a face necesară retragerea căilor de atac (spre exemplu, împrejurarea că, față de procurorul care a formulat trimiterea în judecată pentru mai mulți inculpați din cauzele amintite, a fost dispusă măsura controlului preventiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra înfăptuirii justiției).

APR a punctat şi faptul că existenţa unei secţii pentru investigarea magistraţilor nu este o noutate, o acţiune unică, o asemenea structură existând de mulţi ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, SIIJ este prevăzută în Legea de organizare judiciară, la fel ca DIICOT şi DNA, iar, mai mult, recrutarea şi numirea procurorilor la SIIJ beneficiază de garanţiile date de competenţa Plenului CSM în această materie.

De asemenea, APR a făcut referiri cu privire la necesitatea implementării Deciziilor Curții Constituționale, menționând că respectarea Deciziilor Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea.

UNJR, prin judecator Dana Girbovan, a aratat ca aceasta intalnire este prima din ultimii ani avuta de aceste asociatii cu reprezentantii MCV, adică prima la care aceste asociaţii profesionale au fost invitate, în ultimii ani, motiv pentru care a predat expertilor un material scris, de 225 de pagini, conţinând unele dintre documente celor patru asociatii profesionale, din 2016 pana in prezent, in care se regăsesc, punctual, analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justitie, dar si ale erorilor cuprinse in diverse rapoarte, inclusiv ale MCV. S-a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegală a serviciilor secrete în actul de justiţie şi asupra raportului Inspecţiei Judiciare care conţine probe ale abuzurilor în anchetele desfăşurate împotriva magistraţilor, cu menţionarea numărului mare al judecătorilor instanţei supreme si ai altor instante, împotriva cărora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, care a aprobat raportul IJ. Argumentele şi cifrele din raportul Inspectiei Judiciare sunt grăitoare, a punctat presedintele UNJR.

Solicitarea finala a celor patru asociatii profesionale a fost ca raportul MCV din anul 2019 sa fie refacut, atat pentru a corecta erorile vadite din el, cat si pentru a reliefa corect si complet starea de fapt. Fără acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte şi recomandări viitoare în acord cu scopul MCV, continuarea unei prezentări/analize cu evidente accente nereale, de un formalism inutil, nefăcând decât să contribuie la agravarea problemelor din justitie, si nu la rezolvarea acestora.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.