Premium
Mai mulţi preoţi din cadrul Eparhiei de Bălţi şi Făleşti - din cadrul Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei - i-au solicitat episcopului Marchel să le permită să nu se mai roage pentru actuala conducere a Republicii Moldova după ratificarea şi promulgarea Convenţiei de la Istanbul privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, relatează presa de peste Prut.
Într-o declaraţie făcută publică miercuri, aceştia îşi exprimă indignarea faţă de ratificarea Convenţiei de la Istanbul şi cer Mitropoliei Moldovei să nu le permită reprezentanţilor guvernării să intre în biserici, conform publicaţiei Glasul.md.
"Suntem profund indignaţi faţă de votarea şi promulgarea'' Convenţiei de la Istanbul, prin care ''actuala guvernare atacă direct morala şi sufletele copiilor noştri, risipind ceea ce noi ca părinţi adunăm de-a lungul anilor", se afirmă în declaraţia semnată de o serie de clerici, dar şi de enoriaşi.
"Chiar dacă mai marii bisericii au încercat să le arate că unele dintre aceste puncte, precum schimbarea genului la copil, sunt o răzvrătire la adresa lui Dumnezeu, ei au ignorat în totalitate glasul Bisericii şi continuă să facă experimente pe seama generaţiei în creştere. Respectuos vă solicităm să ne eliberaţi de obligaţiunea de a ne mai ruga lui Dumnezeu pentru o astfel de conducere a ţării", se afirmă în mesaj.
Deşi face referire la un nou cadru mai bun pentru prevenirea şi sancţionarea violenţei în familie, Mitropolia Moldovei s-a aliniat la poziţia consecvenţă a Patriarhiei Moscovei, care vede în acest document o ameninţare din partea comunităţii LGBT.
"Într-o astfel de situaţie critică, este cu totul inadmisibilă promovarea şi adoptarea unor legi ce vin în contradicţie cu istoria, credinţa ortodoxă, cultura şi moralitatea, dar şi tradiţiile 'bimilenare' ale poporului nostru", se arată într-o declaraţie a Mitropolitului Vladimir.
Mitropolia Moldovei a trimis cu o săptămână înaintea ratificării o amplă scrisoare către Parlamentul de la Chişinău în care îi cerea să nu ratifice Convenţia. Nemulţumirea bisericii era legată de faptul că pentru cuvântul "gen", care apare în Convenţie, există o altă definiţie decât cea clasică de masculin şi feminin, pe care mediile clericale ruseşti şi cele moldoveneşti o văd ca pe o mişcare de favorizare a curentului LGBT.
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat săptămâna trecută Legea cu privire la ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, cunoscută sub numele de Convenţia de la Istanbul. Aceasta a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova, în lectură finală, la 14 octombrie curent, cu votul a 54 de deputaţi PAS.
Deputaţii socialişti Grigore Novac şi Vasile Bolea au depus o sesizare la Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii Legii nr. 144 din 14 octombrie cu privire la ratificarea Convenţiei de la Istanbul.
"Partidul de la guvernare al Maiei Sandu a luat decizia de a ratifica în regim de urgenţă controversata Convenţie de la Istanbul, la care au renunţat mai multe ţări, inclusiv ţări membre ale UE", a declarat preşedintele Partidului Socialiştilor, Igor Dodon.
"Pe parcursul mandatului meu de preşedinte al ţării, am blocat ratificarea Convenţiei de la Istanbul, fiindcă sunt ferm convins că acest document este o ameninţare pentru tradiţiile spirituale multiseculare ale poporului nostru, bazate pe ortodoxism, pentru moralitatea publică şi pentru valorile familiale, pentru educaţia tinerei generaţii în spiritul moralităţii şi respectului faţă de părinţi", a mai adăugat Dodon, informează Agerpres.ro.
Ambasadorul UE la Chişinău, Janis Mazeiks, a salutat ratificarea Convenţiei de la Istanbul de către Republica Moldova. "Prin această Convenţie, cred că femeile şi fetele din Moldova vor deveni o parte mai puternică şi mai activă a societăţii", a declarat acesta, conform Unimedia.info.
Potrivit site-ului Consiliului Europei, articolul 3 din Convenţie explică "genul" drept "rolul social, comportamentul, activităţile şi atributele pe care o societate dată le consideră potrivite pentru femei şi bărbaţi". Definirea termenului "gen" ajută de asemenea la înţelegerea definiţiei "violenţă împotriva femeilor bazată pe gen", care înseamnă "violenţă îndreptată împotriva unei femei deoarece aparţine sexului feminin, sau care le afectează pe femei mai mult decât pe bărbaţi". El nu înlocuieşte termenii "femei" şi "bărbaţi". Nu este prima oară când termenul "gen" apare în instrumente juridice internaţionale. Totuşi, dificultăţile privind traducerea termenului "gen" şi diferenţa lui faţă de termenul "sex" în limbile care nu au un echivalent exact, au fost uneori folosite pentru a alimenta controverse privind convenţia şi implicaţiile sale, scrie Consiliul Europei. Astfel de dificultăţi nu pot deveni un pretext pentru respingerea convenţiei, ori un obstacol în calea implementării ei: convenţia nu necesită o adaptare a sistemelor juridice naţionale pentru a încorpora folosirea termenului "gen", ci îl utilizează pentru a explica scopul măsurilor pe care le cere statelor spre implementare.
