Mandatele primarilor și parlamentarilor condamnați pentru finanțarea ilegală a campaniei nu vor mai fi anulate - proiect de lege AEP

Autor: Ionel Dancu

Publicat: 26-10-2022

Actualizat: 26-10-2022

Article thumbnail

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Autoritatea Electorală Permanentă dorește abrogarea alineatului din legea finanțării partidelor care prevede anularea mandatelor aleșilor locali și parlamentarilor condamnați pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale.

Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prevede la articolul 57, alineatul (1): „În cazul în care, prin hotărâre judecătorească definitivă, unul sau mai mulţi candidaţi declaraţi aleşi ai unui partid politic au fost condamnaţi pentru o infracţiune în legătură cu finanţarea partidului politic ori, după caz, a campaniei electorale, aceştia devin incompatibili cu statutul de parlamentar sau de ales local pentru mandatul obţinut, care este anulat”.

Potrivit propunerii de modificarea a legii finanțării partidelor, AEP dorește abrogarea acestui alineat.

Formațiunile mici primesc mai multe șanse la robinet

Proiectul AEP lărgește sfera partidelor care primesc fonduri de la bugetul de stat. În actuala lege se prevede că banii publici se împart partidelor care au obținut cel puțin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier general. AEP dorește ca fondurile publice să meargă către partidele care au obținut cel puţin 25 de mandate, ceea ce va avea ca rezultat mai multe partide beneficiare de fonduri de stat.

De asemenea, partidele care promovează femei pe listă vor primi mai mulți bani de la buget.

Facilități pentru partide

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică partidelor politice sau alianțele politice, pentru achiziționarea de bunuri, servicii sau lucrări necesare activității acestora, mai prevede legea propusă de AEP.

De asemenea, legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică partidelor politice sau alianțele politice, potrivit proiectului.

Propunerea de act normativ mai stipulează că prin derogare de la legea finanțelor publice, sumele primite de partidele politice de la bugetul de stat și rămase necheltuite la sfârșitul anului, precum și dobânzile aferente, rămân în posesia acestora pentru a fi cheltuite.

Candidații pot pompa sume mai grase

Sumele maxime cu care contribui candidații la campania electorală cresc simțitor: de la un salariu minim la 10 pentru consilierii locali de comună, de la 3 salarii minime la 15 pentru consilierii de oraș, de la 5 salarii minime la 20 pentru consilierii locali din municipii, de la 100 de salarii minime la 200 pentru candidații la CJ. În schimb, pentru candidații la CGMB, limita maximă a contribuțiilor scade de la 500 la 200 de salarii minime brute pe țară.
Vor putea folosi mai mulți bani în campanie și candidații la funcțiile de primar: 15 salarii minime la comună, 20 de salarii minime la oraș, 25 de salarii minime la municipiu.
De asemenea, candidații la alegerile europarlamentare vor putea să-și finanțeze campania cu cel mult 900 de salarii minime, față de limita actuală de 700.
La funcția de Președinte al României, contibuția maximă crește de la 20.000 de salarii minime la 30.000 de salarii minime.
Propagandă în presă va crește
Dacă în legislația actuală, partidele pot folosi în campania electorală maxim 40% din fonduri pentru propaganda la radio, TV și presa scrisă, proiectul de lege propus de AEP prevede creșterea procentului la 55% astfel: 10% pentru radio, 25% pentru TV și 20% pentru presa scrisă.
Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri