Premium
UPDATE
Guvernul Theresa May a prezentat planul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, proiectul - contestat atât de politicieni britanici, cât şi de Bruxelles - conţinând prevederi în materie de imigraţie şi relaţii comerciale, precum şi achitarea unor restanţe de 44 de miliarde de euro.
Documentul de 98 de pagini, intitulat "Viitoarea relaţie între Marea Britanie şi Uniunea Europeană", prezintă poziţia Cabinetului Theresa May înaintea noilor sesiuni de negociere programate la Bruxelles în toamnă. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, şi ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, au demisionat în semn de protest faţă de acest plan, scrie mediafax.ro.
Imigraţie
Planul prevede încetarea libertăţii de circulaţie între Uniunea Europeană şi Marea Britanie imediat după Brexit. Vizele ar putea face obiectul negocierilor şi viitoarelor acorduri comerciale, precizează Sky News.
Relaţii comerciale
Marea Britanie va ieşi din piaţa unică a UE şi din uniunea vamală, dar ar vrea "un aranjament pentru facilităţi vamale" cu Bruxellesul care să permită decizii britanice în privinţa taxelor vamale şi politici comerciale independente. Guvernul de la Londra vrea o "zonă de liber-schimb pentru produse" la care să participe Marea Britanie şi Uniunea Europeană, prin armonizarea continuă a reglementărilor europene în privinţa mărfurilor, a relatat Financial Times.
Poziţia Marii Britanii a stârnit suspiciuni la Bruxelles şi pentru că, de fapt, sectorul produselor ar fi detaşat de cel al serviciilor. În plus, atitudinea Marii Britanii fragmentează cele patru libertăţi existente pe piaţa unică - circulaţia persoanelor, produselor, serviciilor şi capitalului. Întrebat despre această abordare, un diplomat UE implicat în negocierile pe tema Brexit a declarat: "În niciun caz".
Contribuţii bugetare
Uniunea Europeană a acceptat în principiu să achite restanţe în valoare de 39 de miliarde de lire (44 de miliarde de euro) în momentul ieşirii din Uniunea Europeană. Planul pe tema Brexit prevede posibilitatea continuării contribuţiilor la bugetul comunitar în cadrul unui eventual "acord de asociere".
Suveranitate
Potrivit documentului, Marea Britanie va avea putere legislativă totală după Brexit, iar jurisdicţia instanţelor europene pe teritoriul britanic va înceta. Surse citate de FT afirmau că Londra ar urma să accepte ca instanţele judiciare britanice să acorde "importanţa necesară" deciziilor comunitare în cazurile care au legătură cu reglementările europene. Cu alte cuvinte, deşi Marea Britanie va avea jurisdicţie separată după Brexit, Curtea Europeană de Justiţie va avea ultimul cuvânt în interpretarea reglementărilor bilaterale.
Guvernul britanic a prezentat joi, în parlament, detaliile planului său în ce priveşte relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit, ce propune în primul rând o nouă uniune vamală cu blocul Celor 27, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Documentul, care are 98 de pagini, indică faptul că guvernul speră că Marea Britanie va menţine relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, în martie 2019.
În nota introductivă, premierul Theresa May susţine că obţinerea unui acord cu Bruxellesul necesită 'pragmatism şi compromisuri de fiecare parte'.
De altfel, Theresa May, aflată la summitul NATO de la Bruxelles, a dat asigurări joi că propunerile sale pentru Brexit 'răspund votului britanicilor', după ce, într-o conferinţă de presă susţinută puţin mai devreme, preşedintele american Donald Trump exprimase dubii că acestea corespund votului de la referendumul din 2016.
Aprobat de guvern vinerea trecută, planul a provocat demisiile a doi miniştri la începutul săptămânii şi a alimentat veleităţile de rebeliune în cadrul majorităţii conservatoare.
Citește și: Comisia Europeană a modificat previziunile cu privire la creşterea economică a zonei euro
Noul ministru pentru Brexit, Dominic Raab, instalat luni, a luat cuvântul în Camera Comunelor pentru a prezenta documentul, dar a fost întrerupt de protestele zgomotoase ale deputaţilor, care se plângeau că nu primiseră exemplare ale documentului, obligându-l astfel de preşedintele camerei să întrerupă şedinţa timp de câteva minute.
Prin această Carte Albă, Londra doreşte instituirea unei noi 'zone de liber schimb pentru bunuri', destinată să menţină schimburi comerciale 'fără fricţiuni' cu UE.
Un 'aranjament vamal simplificat' ar urma să 'evite o frontieră 'hard' între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda', o linie roşie trasată atât de Bruxelles, cât şi de Londra.
Sectorul serviciilor ar urma să facă obiectul unui nou acord, care să ofere Marii Britanii 'libertatea de a-şi trasa propria cale în domeniile cele mai importante ale economiei sale'.
Guvernul recunoaşte însă că, pentru servicii, un astfel de acord ar implica 'mai multe bariere' faţă de cele existente şi va priva instituţiile financiare de 'paşaportul european' care le permite să opereze liber pe continent.
În ce priveşte circulaţia persoanelor, Londra vrea să dezvolte 'un nou cadru care să respecte controalele britanice la frontiere', permiţând în acelaşi timp cetăţenilor să se deplaseze 'în ţările lor respective'. Deşi va pune capăt libertăţii de mişcare a persoanelor, Marea Britanie va încerca să asigure că turiştii vor putea călători liber şi va încerca să acomodeze politicile de imigraţie cu necesităţile mediului de afaceri.
Guvernul britanic este dispus să le permită cetăţenilor UE să călătorească fără viză în scopuri turistice sau pentru a munci temporară, iar tinerii europeni vor putea studia în Marea Britanie.
Deşi în document este precizat că este probabil ca perioada de libertate de mişcare să se încheie la sfârşitul perioadei de tranziţie, în decembrie 2020, raportul precizează că va fi necesar să se recunoască "relaţia deosebită şi legăturile strânse dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie”.
Publicarea raportului a fost întâmpinată de scene haotice în Camera Comunelor a Parlamentului britanic, atunci când parlamentarii nu au putut avea acces la copii ale documentului. Procedurile au fost suspendate pentru cinci minute, pentru ca fiecare parlamentar să poată avea o copie a documentului.
Raportul precizează că "viitorul parteneriat economic al Marii Britanii ar trebui să furnizeze aranjamente reciproce, consistente cu încheierea libertăţii de mişcare”, inclusiv măsuri care "să susţină companiile să furnizeze servicii şi să îşi transporte angajaţii talentaţi”. Nu au fost oferite mai multe detalii privind modul în care ar funcţiona aranjamentele după Brexit, dar un nou raport va fi publicat în toamnă. Oficialii au indicat că limita imigraţiei va rămâne la 100.000 pe an după Brexit.
Citește și: Zeci de militari turci, condamnați la închisoare pe viață pentru participarea la puciul eșuat
Londra a însoţit acest plan cu propuneri privind un 'parteneriat de securitate', prin care Marea Britanie ar rămâne membră a agenţiilor Europol şi Eurojust şi ar dezvolta acorduri de 'coordonare' în chestiunile de politică externă şi de apărare. Desfăşurările actuale de 'capacităţi operaţionale' de pe cele două maluri ale Canalului Mânecii ar urma să fie de asemenea menţinute.
Prin publicarea acestui plan, Theresa May speră să accelereze negocierile cu UE în perspectiva ieşirii oficiale a Marii Britanii din blocul comunitar, în martie 2019.
Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a reacţionat pe Twitter la propunerile Londrei, anunţând că va începe analiza lor şi că este 'nerăbdător să negocieze cu Regatul Unit săptămâna viitoare'.
