Premium
Aplicarea hotărârii de guvern privind desecretizarea arhivei fostului Serviciu Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) trebuie făcută astfel încât să nu se ajungă în situaţia în care anumite informaţii să devină sursă de şantaj, consideră Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).
"Esenţial este ca actul normativ să nu genereze disfuncţii, iar modalitatea de punere în aplicare să nu ducă la vreo breşă, în sensul posibilităţii ca 'inventarierea' şi/sau 'predarea' să se constituie într-o sursă de şantaj, prin reactivarea, scurgerea, plasarea, aflarea, vehicularea unor date din ultimele trei decenii care nu au nicio legătură cu actul de justiţie - în măsură covârşitoare bazate pe delaţiuni şi pe declaraţii 'binevoitoare' ale unor 'aleşi', căci dacă nu ar fi aşa, s-ar fi regăsit la dosarul profesional al magistratului, cum impune legea", se arată într-un comunicat al AMR.
Conform aceleiaşi surse, AMR a susţinut şi susţine necesitatea cunoaşterii activităţii comisiilor înfiinţate la nivelul Ministerului Justiţiei, începând cu anul 2006, în legătură cu arhiva SIPA, transformată ulterior în Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), precum şi a rapoartelor intermediare şi finale întocmite de acestea.
"În acest sens, AMR s-a alăturat şi iniţiativei Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la comunicarea componenţei comisiei care a evaluat arhiva SIPA în baza HG 127/2006, 'cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţii lor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie', precum şi referitoare la 'prezentarea rapoartelor intermediare (pentru situaţiile în care asemenea acte au fost întocmite), a raportului final şi/sau a oricărui alt document care poate fi asimilat unei descărcări de atribuţii/sarcini/îndatoriri/responsabilităţi, întocmit la momentul predării arhivei către Administraţia Naţională a Penitenciarelor'", se mai menţionează în comunicat.
Citește și: Decizia INCREDIBILĂ luată de călugărul care a lăsat GRAVIDĂ o enoriașă
AMR apreciază că solicitările asociaţiilor magistraţilor de clarificare a problemelor ridicate de activitatea şi de arhiva SIPA s-au materializat în "repunerea pe rol" a unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de fostul ministrul al Justiţiei, Raluca Prună, fără să se pună în dezbatere problemele serioase ridicate de proiectul respectiv.
"Astfel, asociaţiile profesionale s-au referit la faptul că proiectul hotărârii de guvern statuează asupra înfiinţării unei comisii pentru inventarierea şi predarea documentelor (...), a cărei componenţă, aşa cum este menţionată, exclude participarea reprezentanţilor asociaţilor profesionale ale magistraţilor, împrejurare gravă întrucât înscrisurile îi vizează, în special, pe judecători şi procurori. Această comisie are, printre atribuţii, şi formularea de propuneri în legătură cu documentele inventariate sau predarea celor clasificate, respectiv, a înscrisurilor propuse spre distrugere, unei structuri de securitate din cadrul Ministerului Justiţiei, fără a exista nicio menţiune concretă, niciun indiciu despre această structură", se precizează în comunicat.
Citește și: Biblia în versuri, o lucrare unică în țară, va putea ajunge la românii de pretutindeni
Asociaţiile magistraţilor solicită, totodată, Ministerului Justiţiei să facă o serie de clarificări referitoare la modul în care va fi gestionată arhiva.
"S-a cerut, în mod justificat, ca iniţiatorul proiectului de hotărâre (...) să răspundă întrebărilor pe care magistraţii sunt îndreptăţiţi să le formuleze, prin intermediul asociaţiilor profesionale, referitor la următoarele aspecte: precizarea denumirii clare a 'structurii' de 'securitate' din cadrul Ministerului Justiţiei care va primi în custodie şi va gestiona, după cum se înţelege, parte din arhivă, precizarea temeiului legal, a modalităţii de înfiinţare, a componenţei şi modului de selectare a membrilor, precum şi a atribuţiilor concrete ale acestei 'structuri'; menţionarea dacă în sistemul judiciar mai există, în prezent, alte 'structuri de securitate', în caz afirmativ impunându-se precizarea, printr-un act oficial, a temeiului legal şi a datei înfiinţării, a denumirii, a modalităţii şi condiţiilor de constituire, a componenţei şi atribuţiilor, pentru fiecare astfel de organism; lămurirea înţelesului concret şi a finalităţii urmărite prin reţinerea, în conţinutul proiectului de act normativ, a menţiunii că documentele din arhivă, fără formularea vreunei distincţii în ce priveşte natura acestora, vor putea fi puse, după predare, la dispoziţia persoanelor fizice sau juridice", se precizează în comunicatul AMR.
Citește și: STUDIU 40% dintre cei care navighează pe internet nu utilizează mijloace de apărare împotriva virusurilor .
