Premium
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, din care fac parte, printre alții, firmele Altex, Artima, Auchan, Brico Depot, Carrefour, Columbus, Cora, DM Drogerie Markt, Decathlon, Dedeman, Flanco, Hornbach, Ikea, Jumbo, Kaufland, Lidl, Mega Image, Metro Cash & Carry, Mobexpert, Penny, Profi și Selgros, solicită Guvernului Ciucă să nu introducă suprataxa de 1% din cifra de afaceri.
„Toți membrii AMRCR sunt mari contribuabili la bugetul de stat și se achită, în mod transparent și responsabil, de obligațiile fiscale conform legii din România. Din acest punct de vedere, menționăm și faptul că în perioada pandemiei, pe lângă sarcinile financiare impuse de conformările solicitate de autorități, pe care ni le-am asumat din primul moment, au existat situații în care mari retaileri și-au achitat obligațiile fiscale cu celeritate și chiar în avans pentru a putea susține bugetul național. Pe parcursul întregii crize sanitare ne-am concentrat să menținem magazinele operaționale și aprovizionate cu tot ceea ce este necesar pentru ca populația să aibă acces la mărfurile de care are nevoie indiferent de tensiunile, problemele sau blocajele cu care ne-am confruntat în lanțul de aprovizionare”, se arată în comunicat.
„Toate rețelele comerciale se numără printre cei mai mari angajatori de pe piața românească conform diverselor statistici, o treime din top 15 angajatori la nivel național fiind retaileri. Mulți dintre aceștia își continuă investițiile și susțin salariile angajaților la un nivel peste medie, străduindu-se în același timp să ofere consumatorilor români produse cât mai variate la prețuri cât mai competitive. Un argument în acest sens sunt și statisticile Eurostat care spun că indicele prețurilor din România reprezintă 55% din media UE. Căutăm, pe toate planurile, să fim un partener solid și serios pentru autoritățile centrale și locale și facem toate eforturile ca mărfurile și producătorii locali să aibă, într-un ritm cât mai rapid, o prezență extinsă pe rafturile magazinelor, contribuind la dezvoltarea economiei românești”, adaugă companiile.
„Toate aspectele de mai sus riscă să fie anulate, printr-o simplă și singură măsură care este adusă în discuție, am putea spune cu regret, ca de obicei, în preajma sărbătorilor sfârșitului de an, când toate proiectiile și planificările bugetare sunt deja stabilite, fără ca astfel de propuneri să fie însoțite de prea multe explicații. Așa numita „taxă de solidaritate” îi penalizează, fără excepție, doar pe aceia care și-au asumat toate îndatoririle și și-au onorat toate obligațiile, manifestându-și totodată loialitatea față de statul român pe teritoriul căruia își desfășoară activitatea. Cei care nu au fost vizați de impunerea unei astfel de taxe credem că se pot felicita pentru inspirație și viziune managerială și pot conta liniștiți pe solidaritatea celor care au avut ghinionul să își asume un parteneriat pentru stabilitate economică într-o perioadă complexă și plină de incertitudini.
În plus, vrem să subliniem că argumentul potrivit căruia o astfel de taxă ar fi fost aplicată și în altă țară nu poate fi validat fără rezerve, întrucât nu putem avea o cunoaștere clară a contextului și obiectivelor pe care le-ar fi urmărit. Putem însă invoca evaluări care arată că modelul de dezvoltare adoptat de România a fost unul în general de succes și a permis recuperarea unor decalaje regionale comparativ cu 1990. Un exemplu în acest sens poate fi regăsit la link – https://hirado.hu/2021/10/11/guvernatorul-bancii-nationale-ungare-recomanda-ungariei-modelulromanesc-privind-cresterea-nivelului-de-dezvoltare/#.
AMRCR, în numele membrilor săi, adresează noii coaliții care se află la putere, coaliție majoritară, să analizeze în profunzime impactul direct și colateral al impunerii unei “taxe de solidaritate” selectivă asupra celor care au fost motoarele cele mai puternice ale creșterii economice a României. În consecință, sperăm că vor alege să continue să sprijine mediul de afaceri, care prin investiții și performanțe economice va fi în măsură să genereze, gradual și sustenabil, resursele financiare suplimentare către bugetul de stat, necesare și pentru atingerea obiectivelor sociale asumate”, mai spun companiile.
