Premium
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a reluat, luni, dezbaterile în cazul apelurilor DNA și a unora dintre inculpații condamnați de CAB în mega dosarul de corupție ANRP în care este judecată fosta șefă a DIICOT Alina Bica precum și afaceriștii Cocoș și șefi ai autorității.
La termenul de luni al procesului avocații procurorul DNA și judecătorii au ascultat patru martori, unii angajați ai ANRP încă, ce au vorbit despre modalitatea în care s-au derulat procedurile privind dosarul cu despăgubiri uriașe acordate afaceristului Gheorghe Stelian.
Unul dintre cei patru martori a atras atenția în mod special instanței, după ce a povestit cum a simțit nevoia să demisioneze după cererile lui Sergiu Diacomatu și a unora dintre membrii acelei comisii de avizare.
Bărbatul a spus că a părăsit funcția de șef pentru că timpul în care cei din comisie voiau să primească dosarul pe care el nu îl verificase amănunțit era unul f scurt în raport de complexitate.
Este vorba despre Grațiel Ionescu Olteanu, un fost șef în ANRP, actual consilier juridic. Acesta și-a menținut toate declarațiile din dosar și a repovesti judecătorilor care a fost situația precisă cu dosarul „cu pată„ din comisia de la ANRP.
„Sunt angajat la ANRP ca și consilier juridic. În 2010 de la început pana în mai iunie am fost șef serviciu. Apoi am renunțat la functie și am devenit consilier.
Am renunțat din cauza complexității întregii activități. Lucram cu rapoarte de activitate pe care nu le înțelegeam pentru ca nu aveam specializarea necesară.
Era vorba de sumele din acele rapoarte. Erau sume exorbitante ca despăgubiri si am renunțat la aceasta calitate.
Am declarat anterior. A fost vorba și de un dosar. Era un dosar întocmit de Direcția Județeană Ilfov.
Vicepreședintele de atunci Diacomatu mi-a cerut înainte de o ședință să spun ce ar trebui să fie în dosar, ca acte ma refer, ca să fie bun de introdus pe ordinea de zi.
A întrebat dacă dosarul este pregătit și ce acte îi trebuie ca să între pe ordinea de zi. Raportul de evaluare venise într-un termen foarte scurt pentru acel dosar față de data ședinței.
I-am spus că procedural vorbind punerea pe ordinea de zi a dosarelor se făcea de către consilieri după ce făceau constatările ce le reveneau în sarcină.
În cazul meu a fost singura interpelare privind un dosar iar ceea ce s-a întâmplat nu era ceva obișnuit”, a punctat martorul Olteanu Ionescu.
De ordinul milioanelor...
„Iccj: Vă amintiți valoarea și alte aspecte legate de acel dosar?
Era o valoare mare dar nu pot reține nici măcar grosier. Era ceva de ordinul milioanelor de euro parcă....nu rețin deloc....dar era foarte mare.
DNAa: puteau fi introduse dosare pe ordinea de zi care aveau aviz negativ de conformitate?
Nu. Acel tabel conținea doar dosare complete cu documentația verificată și care conțineau toate avizele prevăzute de legea de la acea vreme.
DNA: cum a întrat acel dosar pe ordinea de zi și când putea comisia centrală sa trimită la reevaluare un asemenea raport?
Când Comisia nu a fost de acord cu rapoarte de evaluare știu ca au fost cazuri când dosarele au fost întoarse.
Din ce stiu de cele mai multe ori discutiile se purtau pe rapoartele de valoare și mai precis pe sumele din aceste rapoarte în raport de zona de situare a respectivelor terenuri. Bănuiesc ca e vorba despre sume prea mari. Dar nu cunosc concret”, a mai spus martorul în fața celor cinci judecători de la ICCJ.
Instanța va continua audierile în 16 mai cu noi martori ai procurorilor DNA după care la bară va fi chemat martorul cu identitate protejată din acest dosar.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a arătat, recent, că va stabili prin decizia definitivă ce o va da în dosarul ANRP „Bica-Dumitrean-Cocoș” modalitatea de soluționare a situației create de decizia CCR privind compunerea completurilor, pentru care a cerut răspunsuri de la CJUE.
Concret, completul de cinci judecători care dezbate apelurile DNA și ale celor condamnați din mega-dosarul de corupție, în care fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată în primă instanță în dosarul ANRP, trebuia să stabilească cum folosește răspunsurile CJUE la întrebările privind aplicarea sau nu a deciziilor CCR.
La termenul de luni al procesului magistrații au arătat în sala de judecată că vor stabili prin decizia definitivă ce se va da în acest dosar modalitate de interpretare și aplicare a deciziilor CCR pe de-o parte și a răspunsurilor CJUE pe de altă parte.
Mai precis, cei cinci judecători au stabilit, luni, totodată, continuare judecării apelurilor din acest dosar și au cerut avocaților prezenți să depună cererile de probatorii pentru cei reprezentați, pentru a fi discutate pe larg la termenul viitor din dosar.
Avocați pregătiți de rejudecare
Avocatul unui dintre inculpații din acest dosar, a arătat, luni în fața instanței că era pregătit pentru a pune concluzii de trimitere a cauzei spre rejudecare la completul de trei judecători.
Acesta a explicat că în optica sa, după studierea răspunsurilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceasta ar fi măsura ce trebuie luată de către magistrații ICCJ în acest caz.
Cu toate acestea instanța a stabilit că apelurile se vor judeca potrivit procedurii și că se va stabili o decizie definitivă în acest caz.
Achitări "usturătoare" şi condamnări "zdravene"
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au achitat-o, la finalul iunie 2019, pe Alina Bica, pentru abuz în serviciu în dosarul în care fosta şefă DIICOT e acuzată că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Totodată, instanţa a schimbat încadrarea juridică în cazul fostei şefe DIICOT din luare de mită în primire de foloase necuvenite şi au achitat-o şi pentru această infracţiune.
Tot atunci au fost achitaţi şi fiul omului de afaceri Dorin Cocoş, Alin, dar şi fostul deputat PNL Cătălin Teodorescu.
fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost condamnată la 7 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Sergiu Ionuţ Diacomatu, fost membru în comisia ANRP, a fost condamnat şi el tot la o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru abuz în serviciu.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, a fost condamnat la 6 ani de închisoare, pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.
Dragoş George Bogdan, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, au fost achitaţi cu toţii pentru abuz în serviciu.
Şi Evaluatorul Emil Nuţiu a fost achitat pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu. Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, a fost achitat, de asemenea, pentru complicitate la infracţiunea de primire de foloase necuvenite.
Solicitările DNA
La ultimul termen de judecată din 16 mai 2019, un procuror de la DNA a cerut pentru Alina Bica, Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu, Remus Baciu, Emil Nuţiu, Stelian Gheorghe şi Ionuţ Florentin Mihăilescu condamnări cu executare la pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege.
Pentru Oana Vasilescu şi Lăcrămioara Alexandru, DNA a cerut pedepse cu executare, dar orientate spre minimum prevăzut de lege.
În cazul lui Dorin Cocoş, procurorul de şedinţă a solicitat închisoare cu executare, dar "în limite reduse", în urma denunţurilor făcute de acesta, iar pentru Alin Cocoş o condamnare cu suspendare.
Procurorii anticorupţie au cerut confiscarea terenului din Snagov pe care Alina Bica l-ar fi primit prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, dar şi a sumei de 10 milioane de euro de la Dorin Cocoş.
De asemenea, DNA a solicitat obligarea inculpaţilor la plata în solidar a aproximativ 300 de milioane de lei.
Fişă de dosar
În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, faptă săvârşită ca secretar de stat şi reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
În dosar sunt judecate şi alte persoane care erau în componenţa comisiei: Crinuţa Dumitrean, Dragoş Bogdan, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu, Cătălin Teodorescu şi Remus Baciu.
Au mai fost deferiţi justiţiei evaluatorul Emil Nuţiu, oamenii de afaceri Stelian Gheorghe şi Dorin Cocoş, fiul acestuia, Alin Cocoş, şi Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al şefei DIICOT.
Dorin Cocoş este acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită, iar Alin Cocoş de complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.
Procurorii arată că, pe 15 martie 2011, cei nouă membri ai Comisiei Centrale din ANRP, printre care se aflau Alina Bica, Sergiu Ionuţ Diacomatu, Remus Baciu, George Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, au luat în dezbatere cererea de retrocedare a suprafeţei de 13.0535 ha din zona Plumbuita, beneficiar fiind omul de afaceri Stelian Gheorghe.
"În 15 martie 2011, inculpaţii Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan şi Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuţiunilor de serviciu (...), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat şi a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian şi alte persoane", susţin procurorii.
DNA preciza că membrii Comisiei au acceptat raportul întocmit de expertul Emil Nuţiu, deşi acesta a evaluat un teren agricol la preţul unui teren rezidenţial.
Teren primit pentru servirea unui interes
Potrivit DNA, la 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuţ Mihăilescu şi în cote părţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi în Snagov, judeţul Ilfov. Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Alina Bica ar fi dispus-o, la 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP şi care a corespuns interesului lui Dorin şi Alin Cocoş în legătură cu dosarul de despăgubire având ca obiect suma de 377.282.300 lei.
DNA arată că, în scopul ascunderii provenienţei acestei cote din teren şi mascării mitei, Ionuţ Mihăilescu şi Alin Cocoş au generat şi intermediat tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membri de familie.
Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu a fost realizată în intervalul 2013 - 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare succesive, în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.
Procurorii mai spun că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica, Dorin Cocoş a pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la beneficiarul drepturilor litigioase, suma de 10 milioane euro, cu condiţia să îi asigure rezolvarea dosarului său de despăgubire.
