Meciul dintre Ludovic Orban și Florin Cîțu este egal: Cifrele anunțate de Consiliul Fiscal

Cheltuielile de investiţii au fost anul trecut de 5% din PIB, nivel similar celui înregistrat în anul anterior, dar în condiţiile unei dinamici a PIB nominal de 11,6%, conform Raportului anual pe 2021 al Consiliului Fiscal. În 2020, premier a fost Ludovic Orban, iar în 2021 a fost Florin Cîțu.

Creşterea nominală comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 miliarde lei, avansul fiind datorat proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile post aderare (+6,9 miliarde lei), sursele din economia internă fiind mai mici cu circa 1,3 miliarde lei faţă de anul 2020.

Citește și: Specialiști în greșeli: Consiliul Fiscal recunoaște că a comis-o, când și-a dat cu părerea despre deficitul bugetar, la începutul anului

"În contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate investiţiilor de care beneficiază România, creşterea investiţiilor publice printr-o absorbţie îmbunătăţită a fondurilor UE este esenţială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creşterea calităţii programării şi implementării proiectelor de investiţii", se menţionează în raport.

Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind reforma în domeniul managementului investiţiilor publice, Consiliul Fiscal pledează pentru creşterea transparenţei şi o mai bună prioritizare a investiţiilor publice, eficientizarea procesului de alocare şi cheltuire a banilor publici, creşterea investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare, în infrastructura fizică şi cea digitală.

"În acest sens, realizarea unei absorbţii mult mai bune a fondurilor europene din exerciţiul financiar 2021-2027 şi atragerea resurselor suplimentare prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă constituie premise pentru creşterea semnificativă a cheltuielilor de investiţii publice în perioada următoare. Realizarea reformelor prevăzute prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate susţine dinamizarea procesului investiţional, permiţând un ritm mai înalt de creştere economică în paralel cu ajustarea deficitului bugetar conform angajamentului României din cadrul PDE, precum şi realizarea consolidării bugetare", menţionează sursa citată.