Dr. Andrei Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi şi purtător de cuvând al unităţii sanitare, a vorbit, într-un interviu acordat News.ro, despre modul în care sunt organizate în acest moment gărzile medicilor, aducând în atenţie plata neactualizată a acestora, în condiţiile în care garda este plătită raportat la salariul medicului din 1 ianuarie 2018, dar şi supraaglomerarea camerelor de gardă şi a serviciilor de urgenţă cu pacienţi care nu reprezintă urgenţe.
Dr. Andrei Dumitrescu a vorbit şi despre ideea gărzilor cu durată de 12 ore, despre care a spus însă că nu poate fi o măsură implementată în toate unităţile medicale din cauza lipsei de medici din sistemul public de sănătate. Medicul vede în viitorul apropiat un colaps al sistemului public de sănătate din cauza lipsei medicilor şi a unei predictibilităţi legate de necesarul de personal medical din spitale. „Nu o să mai fie medici, nu există niciunde în România cineva care să stea să calculeze peste 5 ani câţi medici vor mai rămâne în unitatea medicală, noi facem lucrurile acestea de sine stătător, noi nu avem o platformă unde putem să înregistrăm lucrurile acestea”, spune Dr. Andrei Dumitrescu.
Prezentăm interviul acordat de medicul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi News.ro:
Care este opinia dvs legat de ce se întâmplă cu gărzile medicilor?
Sistemul de gărzi este un sistem de continuare a activităţii medicale în specialitatea respectivă. Sistemul de gărzi este pentru urgenţele care apar în acea unitate medicală, că sunt urgenţe la pacienţi internaţi pe secţie, care devin acuţi, că sunt urgenţe care vin din camerele de gardă sau din serviciile de urgenţă existente, medicul din specialitatea respectivă trebuie să fie acolo.
De foarte mult timp s-a pus pe tapet problema plăţii gărzilor, pentru că este o plată disproporţionată, în sensul că este plătită garda la salariul medicului cu vechimea respectivă şi gradul profesional de la 1 ianuarie 2018, în care ora de gardă este mult mai puţin plătită decât ora de program normal.
Un alt lucru care se întâmplă este faptul că asaltul asupra camerelor de gardă şi al serviciilor de urgenţă este foarte mare pentru pacienţi care nu sunt şi nu reprezintă urgenţe, făcând astfel un by-pass al policlinicilor, al cabinetelor de medicină de familie, bineînţeles şi în condiţiile reducerii numărului de asiguraţi, conform legii în vigoare.
Cum ar trebui să facă Ministrul Sănătăţii, ce ar trebui să schimbe din punctul dumneavoastră de vedere?
Foarte repede nu are ce să facă pentru că există o lipsă acută de resursă umană. L-am ascultat pe domnul ministru spunând referitor la medicii de la Constanţa că ei trei ore lucrează în sistemul public şi zece ore în sistemul privat.
Această situaţie poate fi privită din mai multe unghiuri: o dată că munesc mult mai bine în sistemul privat decât în sistemul de stat şi pe de altă parte că au de muncă în sistemul privat. Şi dacă Ministrul Sănătăţii nu va lua atitudine care să fie şi în favoarea medicului, pentru că tot ce se întâmplă în momentul de faţă, atenţia este asupra medicilor, numai represalii, numai ameninţări, numai să stăm cu sabia deasupra capului, când faci bine nu vine nimeni să te bată pe umăr, să-ţi strângă mâna, să-ţi spună că ţi-ai făcut treaba, toată lumea acum ne filmează, ne pune pe tik tok, pe instagram, toată lumea ne blamează şi aşa mai departe.
Am citit declaraţia domnului Toni Popescu de la Spitalul Pantelimon, care a sumarizat foarte bine ce se întâmplă în sistemul de gardă, am ascultat şi propunerea d-lui ministru ca gărzile să fie de 12 ore, are dreptate şi dumnealui, nu poţi să implementezi lucrul acesta în toate unităţile medicale, îţi trebuie foarte mulţi medici pe care trebuie să-i ai fie angajaţi, fie în contract de gărzi, deja nu mai găseşti medici care să vină să se anjajeze în sistemul public, cu toate că tu ai locuri disponibile, nu vor să vină şi să lucreze în sistemul public, nefiind problema financiară.
Argumentul că salariile sunt bune şi da, sunt nişte salarii bune raportate la restul salariilor din România, dar nu echivalente cu munca, stresul, riscul şi responsabilitatea pe care o impune această meserie, deja nu mai este dezirabil sistemul public de sănătate.
La spitalul unde lucraţi , cum stau lucrurile în ceea ce priveşte necesarul de medici, asigurarea gărzilor?
În momentul de faţă suntem într-un echilibru extrem de fragil. Mă bucur că Ministrul Sănătăţii şi Guvernul au revenit asupra acelei ordonanţe trenuleţ care din data de 31 decembrie ne obliga să încheiem contractele medicilor care erau la pensie, pentru că rămâneam efectiv fără medici în spital, în momentul de faţă.
La unitatea medicală unde lucrez eu suntem într-un echilibru, dar echilibrul este fragil, există deficienţe mari pe specialităţi precum cardiologie, neurologie, pediatrie şi aşa mai departe, facem eforturi să purtăm discuţii cu colegi medici, să -i convingem să vină, dar este din ce în ce mai dificil.
În ATI în momentul de faţă am reuşit să găsim o echipă tânără care să vină să lucreze la noi în spital, dar asta vorbind de nişte eforturi care au durat minimum 7 ani de zile, să cauţi şi să reuşeşti să atragi pe cineva.
Ce ar mai trebui rezolvat în afara plăţii gărzilor?
Să dăm un exemplu, să spunem că o să ajungi să câştigi din gărzi 10.000 de euro pe lună. Volumul de muncă şi timpul pe care trebuie să-l petreci în spital...o să se pună problema, câştig banii ăstia, când am timp să-i cheltui? Deci nu este vorba numai de problema financiară, deja toţi medicii simt că nu au o protecţie în faţa legii, în faţa pacientului. Cuvântul nostru este întotdeauna secundar cuvântului altora. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu acei influenceri care se duc, ţipă, filmează şi aşa mai departe, întotdeauna îşi impun un anumit punct de vedere, populaţia în momentul de faţă este revoltată pe noi ca şi corp medical, orice lucru care se întâmpă este din vina noastră şi clar putea să fie evitabil şi problema este una numai despre incompetenţă, oricare altă situaţie care este din vina cuiva. În momentul de faţă, ţapul ispăşitor este sistemul medicilor şi lucrul ăsta te descurajează.
Cum vedeţi viitorul apropiat în medicină?
În contextul actual, eu văd un colaps total al sistemului public de sănătate. Nu o să mai fie medici, nu există niciunde în România cineva care să stea să calculeze peste 5 ani câţi medici vor mai rămâne în unitatea medicală, noi facem lucrurile acestea de sine stătător, noi nu avem o platformă unde putem să înregistrăm lucrurile acestea, noi mereu ne gândim ce o să fie peste 2 ani, peste 3 ani, mai găsim? Mai vine cineva? Şi aşa mai departe. Nu înţeleg acea exprimare a d-lui ministru că avem un surplus de medici rezidenţi, dar acel surplus de medici rezidenţi nu se concretizează într-un număr suficient de medici specialişti, adică oameni care au terminat rezidenţiatul în România şi şi-au dat examenul de specialitate în România şi sunt pregătiţi să fie absorbiţi de sistemul public de sănătate.
Ce se întâmplă în centrele mari dar şi în spitalele mai mici, cum este acum sistemul public de sănătate?
În momentul de faţă, atât timp cât nu găseşti medici care să îţi ocupe posturile existente, pentru că nu vorbim doar de spitalele mari, centrele mari, universitare, unde toată lumea ar vrea la un moment dat, vorbim şi de oraşe mici, localităţi mai mici, spitale mai mici care nu reuşesc să găsească medici care să vină să lucreze. Dar ei nu mor de foame, ei îşi găsesc imediat în privat, aici trebuie să punem problema, de ce ei preferă să se ducă în privat şi nu vor să vină la spitalul de stat.
Înseamnă că medicii care lucrează în continuare în sistemul de stat lucrează pe o obligaţie morală, toţi primim oferte din privat şi oferte bune, în condiţiile în care nu eşti forţat să faci de gardă, nu eşti forţat să accepţi comportamentele inadecvate ale unor pacienţi, cu zâmbetul pe buze, cu respect poţi să spui că, dom-le, avem o problemă în momentul de faţă, nu vine nimeni să te filmeze pentru că legal-ul pe care îl au ei face în aşa fel încât, dacă tu încalci regulile unităţii sanitare respective, ai nişte represalii importante.
Sistemul public de sănătate este complet vulnerabil. Domnul dr Toni Popescu a spus foarte clar: la un moment dat o să existe o răzvrătire. De câte ori aţi observat medicii că au ieşit la mitinguri, la greve, să facă scandaluri. Conform legii, noi trebuie să asigurăm, indiferent de situaţie, 30% din activitate. Deci toată lumea poate să ne scuipe şi să ne blameze pentru că ei ştiu, ”ăştia sunt oricum obligaţi prin lege să facă treaba asta”. Ce o să se întâmple când nu mai ai cu cine? Cine o să intre în belele? Primarul, preşedintele consiliului judeţean, primul-ministru, ministrul Sănătăţii? Nu.
Comentează