Premium
Mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări din partea Guvernului Cîțu că nu există nicio astfel intenţie, potrivit unei analize PwC România.
"Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluţie bună (60%), iar motivul menţionat de directorii din companii - majorarea datoriei publice - este justificat atât timp cât creşterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021", se precizează în articol.
Conform documentului citat, "statul s-a împrumutat mult în ultima vreme", atât pentru a susţine economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanţa cheltuielile curente şi de investiţii prevăzute prin legea bugetară.
"În fapt nevoia de finanţare pentru măsuri de sprijin (amânarea plăţii taxelor, facilităţi fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situaţie care s-a reflectat într-o creştere abruptă a deficitelor. Aşa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut", se mai precizează în material.
În opinia reprezentantului PwC, odată cu revenirea economică şi eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.
"Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creştea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide - cu personalul şi pensiile - de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat uşor", consideră Daniel Anghel.
Cel mai recent raport european "Taxation trends in EU 2021" arată că România colectează 26% din PIB din taxe şi contribuţii sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. El consideră că, acum, ţinta Guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024.
"Aşadar ar urma câţiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât şi a veniturilor. Desigur, creşterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situaţie sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuţia despre sistemul de taxare din România şi la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri ştie că o creştere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi şi majorarea datoriei", mai arată analiza.
