Premium
Procuratura Republicii Moldova, condusă de Alexandr Stoianoglo, ascunde anumite evenimente și fapte ale unor personaje din dosarul numit generic „Laundromat”. La momentul producerii acestei operațiuni de proporții de spălare a banilor prin Republica Moldova, Alexandr Stoianoglo, care era pe atunci președinte al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică din cadrul Parlamentului, avea de fapt cunoştinţă despre manevrele ilegale care fac obiectul dosarului penal.
Acestea sunt principalele concluzii care reies din audierile la ședința din 3 februarie a Comisiei parlamentare de anchetă privind „Laundromatul”, în cadrul căreia a fost audiat ex-deputatul Partidului Liberal, Valeriu Saharneanu, fost membru al Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică.
În debutul ședinței, deputata în Parlamentul Republicii Moldova Inga Grigoriu, șefa Comisiei „Laundromat” a declarat că activitatea comisiei a ajuns la jumătate, fiind acumulat un volum mare de informații. Grigoriu a subliniat că Procuratura Anticorupție refuză să ofere informații, iar acest fapt ar fi cauzat de o serie de discuții purtate de persoane ierarhic superioare – din Procuratura Generală.
„Procuratura, în loc să se ocupe de acest dosar, încearcă să spele imaginea unui personaj eliberat de curând cu care are anumite întrevederi nocturne. În acest dosar, numit generic 'Laundromat', procuratura ascunde anumite evenimente și fapte ale unor personaje”, a declarat Grigoriu.
Solicitat să precizeze dacă Stoianoglo, în calitate de deputat și șef al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică, cunoștea atunci despre tranzacțiile dubioase, Valeriu Saharneanu a admis că actualul procuror general era la curent cu ce se întâmpla.
„Eu cred că dl Stoianoglo ceva ascunde. Ca și deputat el cunoștea multe lucruri, eram colegi”, a afirmat Saharneanu, care a mai spus că, în opinia sa, procuratura face prea puțin ca să elucideze cazul de spălare a peste 22 miliarde de dolari SUA.
De precizat este faptul că la 18 ianuarie curent, Stoianoglo a declarat că a aflat doar din presă despre Laundromat, asta deși în perioada spălării banilor prin folosirea sistemului justiției și bancar al Republicii Molodva, Alexandru Stoianoglo ca și șef al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică din cadrul Parlamentului Republicii Moldova era membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate, structură care era foarte informată bine în acest sens.
Răspunsurile parvenite din partea procurorului general, Stoianoglo au venit abia după ce, în repetate rânduri, Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătorilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, i le-a adresat în scris, deoarece șeful de la Procuratura Generală a ignorat invitația de a fi audiat.
Întrebările au fost făcute și publice:
1. În ce an și în ce circumstanțe ați auzit/ați fost informat despre faptul că prin intermediul unor bănci din R. Moldova, în anii 2010-2014, se efectuează un șir de tranzacții financiare suspecte în proporții deosebit de mari?
2. Fiind membru al Consiliului Suprem de Securitate, ce funcționar sau ce instituție a informat CSS despre faptul că prin intermediul unor bănci se petrec tranzacții suspecte, în proporții deosebit de mari?
3. Ce decizii au urmat/emis CSS în legătură cu acest caz? Câte ședințe au avut loc și la câte ați participat nemijlocit?
4. Ce acțiuni ați întreprins dvs. din postul funcției pe care ați ocupat-o în anii 2010-2014? Ce propuneri ați formulat pentru a stopa această tipologie?
5. Care au fost acțiunile șefului CNA, guvernatorului BNM, Procurorului General, Șefului SIS cu referire la această tipologie? Vă raportau sau erați informați, conform atribuțiilor ce vă reveneau despre măsurile întreprinse?
6. Ați solicitat pe acest caz rapoarte ale BNM privind controalele tematicela banca/băncile vizate în spălare de bani?
7. Ați fost informat dacă au fost efectuate tranzacții suspecte și prin intermediul altor bănci?
8. Credeţi că administraţia BNM a întreprins toate măsurile posibile pentru a stopa derularea schemei „Laundromat”?
9. Ați solicitat pe acest caz rapoarte ale CNA și SCPSB privind transferurile suspecte în proporții deosebit de mari atât timp cât v-ați exercitat atribuțiile funcționale? Ați fost sau nu informat despre faptul că banca/băncile vizate respectă sau nu legislația de prevenire a spălării banilor?
10. La acel moment v-au fost raportate/ați fost informat despre destinația finală a banilor, precum și dacă au fost sau nu extrase careva sume de bani în numerar pe teritoriul RM? Cunoașteți dacă extragerea banilor în numerar a afectat în careva mod securitatea economică și financiară a statului?
11. Vi s-a raportat / ați fost informat conform atribuțiilor ce vă reveneau că extragerea banilor în numerar proveniți din spălările de bani din Federația Rusă au servit coruperii deputaților?
12. Ce lacune au existat/au fost create în legislație ce au facilitat petrecerea tipologiei denumită generic „Laundromat”?
13. Ați susținut proiecte de legi ce vizau menținerea judecătoriilor economice de circumscripție împreună cu Chepteni V. și Platon V.? În ce relații erați cu aceștia?
14. La data de 12.03.2010 a fost înregistrat proiectul de lege cu privire la taxa de stat cu modificările de rigoare, autor A. Tănase. Care a fost poziția dvs cu referire la efectul produs de această modificare?
15. La data de 02.06.2010 a fost înregistrat un proiect de lege care prevedea completarea art. 14 din Legea 190 din 2007 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și se referea la procedura de suspendare a tranzacțiilor suspecte, autor V. Guma. În calitate de președinte al comisiei parlamentare ați sesizat sau nu vreun temei ce viza securitatea națională?
16. La data de 18.06.2010 deputatul Chepteni V. a sesizat CC cu privire la controlul constituționalității unor articole din legile Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și Legea cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În ce relații erați cu acest deputat? În ce relații era acest deputat cu V. Platon? Ați sesizat sau nu în această cerere careva riscuri pentru securitatea financiară a Republicii Moldova?
17. La data de 11.06.2010 a fost înregistrat proiectul cu privire la Codul de Executare, înregistrat de Ministerul Justiției, unde printr-o altă serie de propuneri a fost extinsă competența teritorială a executorilor judecătorești pe teritoriul țării. Ce opinie ați avut atunci cu referire la proiect de lege?
18. În 21 iulie 2014 Guvernul Leancă își asuma răspunderea pe o serie de legi. Cunoașteți de ce a fost nevoie de această asumare? Ați fost informat sau s-a depistat astfel riscuri de securitate financiară /economică a statului în vederea necesității asumării de răspundere a Guvernului?
19. Considerați că această tipologie denumită generic „Laundromat” a afectat securitatea statului? Ce eforturi și de ce perioadă de timp a fost nevoie pentru a deveni membri ai organismelor internaționale de profil (FMI, Moneyval ș.a.) pentru a nu fi considerați paradisuri fiscale?
20.Cunoaşteţi dacă au mai avut loc tranzacţii suspecte în baza deciziilor de judecată până în anul 2009? Dacă da, pe cine ați informat despre acest fapt?
21. Potrivit jurnaliştilor OCCRP, în Mai 2013 o asociaţie din Polonia, condusă de Mateusz Piskorski (liderul partidului pro-rus Zmiana), a primit 21.000 euro din schema laundromat . Cum considerați faptul ca prin Moldova să tranziteze fonduri care ulterior sunt folosite în operaţiuni subversive? Cum se încadrează acest caz în contextul securităţii naţionale şi regionale?
22. În opinia Dvs, la moment încă mai există lacune în legislaţie, care să permită o nouă tipologie de spălare de bani?
23. Aceste acțiuni sau inacțiuni au fost coordonate de către o persoană sau mai multe?
Totuși, Alexandr Stoianoglo nu a binevoit să ofere răspuns la toate cele 23 de întrebări adresate, răspunzând vag doar la 12 dintre ele, cu răspunsuri gen ”Nu cunosc”, fie ”Nu-mi amintesc”!
Astfel în cadrul audierilor din 3 februarie ex-deputatul Valeriu Saharneanu a mai spus că i se pare straniu că dosarul coruperii deputaților cu bani proveniți din „Laundromat” a fost clasat, ceea ce arată că Procuratura este responsabilă de acest fapt.
„Mă miră foarte mult că a fost clasat dosarul privind coruperea deputaților și toată degringolada asta cu eliberarea lui Platon și a lui Filat. Acestea sunt lucruri care au convenit lui Dodon și nu au convenit Republicii Moldova. El este procuror general, care trebuie să aibă răspundere în fața acestor fapte. O discreditează (n.a. funcția de procuror general) pentru că corupția este problema principală a țării. Or, inacțiunea este pasibilă de a fi judecată și condamnată”, a declarat Saharneanu.
Precizăm că prin sistemul bancar moldovenesc din Rusia au fost spălați peste 22 mlrd. de dolari, iar unul dintre principalii autori ai acestei scheme de proporții a fost Veaceslav Platon, cunoscut și ca raiderul nr.1 din CSI (Comunitatea Statelor Independente). Acesta a fost condamnat la închisoare, însă a fost eliberat în vara anului trecut la insistența procurorului general, Alexandr Stoianoglo, care declara recent despre dosarul „Laundromat” că nu ar exista probe.
