Metode indeite de combatere a violentei in scoli: "Comando" si vizite la inchisoare

Autor:

Publicat: 12/05/2014 09:22

Tendinţa ascendentă din ultimii ani a actelor de violenţă în şcoli a pus cadrele profesorale din învăţământul preliceal în faţa unor provocări: cum îşi pot apăra elevii de agresiuni şi cum pot ţine în frâu violenţa şcolară? „Drogurile, marea păcăleală”, anunţă o broşură adresată elevilor Şcolii nr. 152 “Uruguay” din Bucureşti şi postată la avizier, pe peretele împânzit de flori, copaci şi clovni zâmbitori pictaţi de mâini începătoare. Alături, pliante ale Poliţiei Bucureşti îi îndeamnă pe copii să anunţe profesorii sau părinţii dacă observă persoane dubioase în apropierea şcolii, iar telefoanele celei mai apropiate secţii de poliţie sunt considerate utile elevilor şcolii cu clasele I-VIII. “Lucrurile s-au schimbat enorm”, spune directoarea şcolii, Theodora Michel. “Copiii se maturizează de foarte devreme. Şi nici nu mai au bariere ca înainte. Proiectele antidrog, chiar discuţiile pe teme sexuale, coboară la nişte vârste la care pe vremea mea erau ceva tabu. Dar sunt atâtea pericole care îi pândesc, şi care, prin aceste proiecte traduse pe limba lor, salvează o parte din problemă, chiar dacă nu o rezolvă.” Astfel, numărul mare de acte de violenţă din şcoli i-a forţat pe profesori să gândească abordări mai puţin conformiste pentru a nu fi ignorate de elevi. Dacă multe şcoli propun ca soluţie vechea şi depăşita discuţie din ora de dirigenţie, altele au ales să dea jos ochelarii de cal. “Dacă nu renunţi la stilul protocolar şi nu te mulezi pe cel al elevului, nu ai succes,” spune Theodora Michel, care a înfiinţat, în urmă cu trei ani, o comisie de mediere a conflictelor, formată din profesori, elevi şi părinţi. La iscarea unei altercaţii în şcoală, comisia acţionează ca un comando: membrii se anunţă unul pe altul, vin la faţa locului şi intervin. De cele mai multe ori, nu este vorba despre mici conflicte între elevi, care se rezolvă de obicei doar prin intervenţia unui profesor. “Comisia funcţionează în momentul în care chiar se întâmplă ceva şi nu mai poate fi gestionată situaţia într-un cadru mai restrâns. Copiii au tot felul de altercaţii, dar probleme apar când intervin adulţii. «Mami, hai la şcoală că ăla a zis că nu ştiu ce o să-mi facă». Şi vine cu mami şi cu tati, vine şi celălalt cu mami şi cu tati, că sunt aici, din cartier, şi începe scandalul, că nu vin doar părinţii, vin prieteni, vecini şi tot aşa,” povesteşte directoarea şcolii din eterogenul cartier Ştirbei Vodă – Berzei. De cele mai multe ori, comisia se întruneşte ad-hoc: “Ne anunţăm, ne strângem într-o sală de curs, nu în holul central, cum vor unii părinţi, şi dezbatem cazul. Nu căutăm vinovaţi, nu dăm sfaturi, nu acuzăm. Părinţii membri în comisie povestesc experienţele lor, elevii îşi spun punctele de vedere, că ei sunt cei implicaţi.” De obicei, vorba bună calmează spiritele, spune Theodora Michel, potrivit căreia ora de dirigenţie, deşi importantă, nu mai este de ajuns, şi e nevoie de abordări mai puţin protocolare. Conflictele între elevi, rezolvate de elevi La protocol au renunţat şi profesorii Şcolii Gimnaziale “Mihai Viteazul” din Târgovişte, care au propus un program folosit de şcolile americane – medierea conflictelor dintre elevi de către elevi. Astfel, la nivelul a şase școli din judeţul Dâmboviţa, 60 de elevi au fost învăţaţi – de profesori şi consilieri psihologici – să medieze conflicte apărute între colegii lor. Tiana, 16 ani, e acum elevă în clasa a 9-a la Colegiul Naţional Enăchiţă Văcărescu din Târgovişte, a fost unul dintre mediatori în timpul ultimilor doi ani de gimnaziu. “Încercam să fiu cât mai calmă. Mediam conflicte care pot fi rezolvate de copii, nu unele grave, la care interveneau profesorii. Doar certuri, altercaţii. Constituia un avantaj că eram de aceeaşi vârstă, dar nu toţi erau sută la sută siguri că pot să aibă încredere în noi şi că putem să îi sfătuim şi să îi ajutăm. După ce începeam să vorbim, realizau că noi nu aveam nici un interes şi vroiam ca totul să fie bine,” povesteşte Tiana, care se gândeşte să dea la Facultatea de Relaţii Publice Internaţionale şi Comunicare. Iniţiatoarea programului, profesoara Luminiţa Bobeş, director adjunct al Şcolii Mihai Viteazul, spune că a căutat o alternativă la metodele tradiţionale, pe care le consideră depăşite. “Medierea conflictelor de către elevi creează o alternativă la rezolvarea conflictelor, neimplicând decizia adulţilor, ci bazându-se pe sprijinul unor mediatori egali. Astfel, rezolvarea conflictului vine chiar de la cei implicaţi direct în conflict după ce sunt ajutaţi să-şi cunoască şi înţeleagă reciproc poziţiile şi sentimentele,” explică profesoara în proiectul pus pe hârtie pentru a fi inclus în strategia ministerului Educaţiei împotriva violenţei în şcoli. Cu elevii la închisoare Când astfel de programe nu funcţionează, cadrele profesorale apelează la metode mai agresive. A fost cazul a 22 licee din judeţul Constanţa, ai căror elevi au fost duşi în ultimii ani în vizită la Penitenciarul Poarta Albă. Faţă în faţă, elevii şi deţinuţii au povestit întâmplări din viaţa lor care ar fi putut duce – sau au dus, în cazul celor din urmă - la finaluri tragice. “E necesar să fim mai atenţi la alegerile pe care le facem în viaţă, precum şi la consecinţele acestor alegeri”, a scris Bogdan, 17 ani, în eseul pe care a trebuit să îl facă după întâlnirea cu deţinuţii. Proiectul, propus de Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională în colaborare cu Penitenciarul Poarta Albă, a avut la bază ideea “reflecţia asupra propriilor conduite prin analiza conduitelor celorlalţi”. Toate aceste metode au făcut parte din programul “Tineri împotriva violenţei”, proiect finanţat din Fondul Social European prin POSDRU şi desfăşurat de Ministerul Educaţieii în colaborare cu Institutul de Ştiinţe al Educaţie București. 244 de infracţiuni cu violenţă în şcoli În anul şcolar 2012-2013, în Bucureşti au fost sesizate 244 de infracţiuni cu violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit unui studiu realizat de Centrul Municipal de Asistenţă Psihopedagogică Bucureşti. Numărul real este însă mult mai mare, acestea fiind numai cele care au ajuns la cunoştinţa cadrelor profesorale, părinţilor sau autorităţilor. Cele mai multe incidente au avut loc între colegi, în incinta unităţilor de învăţământ, fiind vorba despre 134 de violenţe fizice uşoare (lovire, vătămare corporală) şi 58 de furturi. “Lipsa unui nivel adecvat de conştientizare, a unor strategii didactice sau decizii manageriale eficiente plasează anumite şcoli în situaţia de a nu combate manifestările de violenţă determinate de factorii extra-şcolari”, avertizează autorii studiului. romanialibera.ro

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!