Premium
Scumpirile au redus drastic puterea de cumpărare a românilor. Cu același venit se pot cumpăra mai puține produse, iar economiile personale s-au devalorizat. Specialiștii în finanțe personale spun însă că efectul inflației poate fi limitat, cu puțină educație financiară și atenție la cheltuieli.
Trainerii în finanțe personale consultați de Europa Liberă spun că supravegherea cheltuielilor este esențială atunci când acestea din urmă par să scape de sub control. Abia după ce știm exact pe ce dăm banii, putem găsi locurile unde am putea cheltui mai chibzuit.
Adrian Asoltanie e trainer de educație financiară și autorul primei cărți de specialitate, pentru cupluri, din Romania - „Draga, unde-s banii?". El spune că, în perioadă de inflație, cheltuielile aparent fără importanță devin relevante.
„O metodă pe care o folosesc personal e să stau cu soția în ziua de salariu și să ne împărțim salariul pe categorii. Asta mă ajută să-mi creez niște limitări. Stabilim care sunt banii pentru supermarket, haine, investiții. Bugetul trebuie să fie «pieptănat» pentru că, ușor-ușor, se adună cheltuieli mici și dese pe care nu le bănuiești. Acestea, adunate într-un an de zile, ar putea duce la sume foarte consistente”.
După ce știm exact pe ce dăm banii în fiecare lună, e momentul să vedem unde se pot face economii.
Mihai Constantinescu e trainer și autor al blog-ului de educație financiară educatsibogat.ro:
„Prima măsură ar fi să luăm toate contractele de utilități, cu furnizorii, să vedem dacă putem să renegociem și să rămânem cu mai mulți bani în portofel, fie că vorbim de energie, de gaz, de internet, cablu, telefonia mobilă.”
Inflația este un bun moment pentru eliminarea risipei
„Sunt studii care arată că în România cam 30% din toată mâncarea cumpărată este aruncată la gunoi”, amintește Mihai Constantinescu.
El spune că bugetul pentru hrană poate fi redus prin câteva metode simple, fără a afecta calitatea alimentelor. Una ar fi cumpărarea de alimente perisabile mai frecvent și în cantități mai mici, astfel încât nici un aliment să nu ajungă la gunoi. La această metodă se adaugă cumpărarea alimentelor cu preț redus care se apropie de data expirării.
„Cunosc multe persoane care fac asta, chiar persoane cu venituri medii, chiar spre mari, să cumpere produsele care se apropie de perioada de expirare, cu reduceri de 30-50%.”
Cheltuieli se pot reduce cu 20-30% dacă vom cumpăra produse de calitate similară de la producători cu mărci mai puțin cunoscute.
La rândul lui, Adrian Asoltanie descrie o metodă personală de limitare a cheltuielilor impulsive care pot micșora bugetul nejustificat:
„Mă duc la cumpărături cu bani cash la mine. Știu că dacă am 300 lei în buzunar, aceia sunt banii în care trebuie să mă încadrez cu lista de cumpărături. Din start, abordarea cumpărăturilor va fi alta, trebuie să mă încadrez în ăștia 300 lei, voi fi mai atent la prețuri și la cantitățile pe care le cumpăr.”
Însă Corneliu Ionescu, coach financiar în cadrul Banometru, atrage atenția că, deși controlul cheltuielilor nu este ceva complicat în sine, nu e ușor de făcut.
„E un exercițiu care ne-ar prinde nouă bine, ca nație, pentru că ne-am obișnuit să gândim pe termen scurt. Obișnuințele sunt foarte puternice. Dacă vreau să schimb o obișnuință trebuie să am un motiv suficient de puternic și de clar ca să fac asta.”
Pe lângă venituri, inflația fură din economii
„În perioada 2017 – 2022, inflația cumulată a fost de aproximativ 35%. Asta înseamnă că cine a stat cu « banii la saltea» a pierdut în ultimii 5 ani 35% din puterea de cumpărare a economiilor”, calculează Mihai Constantinescu. El spune că variante simple de economisire ar fi protejat măcar parțial economiile în această perioadă.
Prima variantă este depozitul bancar:
„Dobânda în medie cumulată pentru perioada 2017-2022 a fost de aproape 19%, în timp ce inflația a fost de 35% inflația. Tot rămâne o pierdere din puterea de cumpărare a banilor de 16%. E răul mai mic.”
A doua variantă este investiția la bursă în acțiunile celor mai mari 20 de companii românești:
„În cei 5 ani, randamentul cumulat a fost de aproape 120%. Nu numai că investiția a conservat capitalul, dar a obținut și o creștere de capital de 85% peste inflație. Și aceasta nu este o investiție speculativă.”
Conturile de economii și investiții în fonduri mutuale sunt metode bune de protecție în fața inflației confirmă Adrian Asoltanie, mai ales dacă alimentarea acestora se face lunar.
„În ziua de salariu, pune ceva deoparte. Un 10-15% transferă într-un alt cont, într-o altă valută, investește-i în ceva, pentru că atunci vei proteja măcar o parte din veniturile tale, chiar dacă cu restul vei face cheltuieli mai mici sau mai mari”.
Specialiștii cu care a discutat reporterul Europa Liberă spun că metodele de limitare a efectelor inflației funcționează până la un anumit punct. Persoanele cu venituri deja la limita cheltuielilor nu au prea multe metode de amortizare la dispoziție. Singura lor variantă este să își suplimenteze venitul.
„Știu că nu e o recomandare care place multora. Dar în perioadele de inflație mare soluția este întotdeauna fie să-ți îmbunătățești performanța la jobul actual, fie să găsești un job ceva mai bine plătit, fie să mai faci altceva care să aducă niște venituri suplimentare”, spune Adrian Asoltanie.
preluare Europa Libera via rador/
