Premium
Mii de credincioşi participă la hramul de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş al Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Aceştia trec pe sub racla cu sfintele moaşte şi se roagă pentru sănătate şi împlinirea dorinţelor.
Mitropolitul Ioan al Banatului a vorbit, la slujba de priveghi, despre semnificaţia Sfintei Cruci, despre jertfa Mântuitorului pe cruce şi despre legătura Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş cu Banatul, informează Agerpres.
"Prea mult se înmulţise răutatea în lume şi eram pe punctul de a transforma Planeta aceasta în cel mai mare cimitir din Univers. Oamenii mureau, puneau punct vieţii date de Dumnezeu (înainte de Hristos, n.r.). Pe mormânt puneau câteva fărâme de pământ, semn că până aici a fost. (...). Jertfa Mântuitorului Hristos pe cruce avea să le dea oamenilor veşnicia", a punctat mitropolitul Ioan al Banatului.
El a remarcat că Sfântul Iosif, din cei peste 80 de ani de viaţă pământească, a petrecut 46 de ani în Sfântul Munte Athos, ca vieţuitor şi stareţ.
"Încă din timpul vieţii era un sfânt. În urmă cu 366 de ani şi o lună, a fost chemat la Domnul, de Adormirea Maicii Domnului. Sufletul a plecat la Dumnezeu, în cer, iar trupul ne-a rămas nouă, spre mângâiere şi alinare, în Banat. Prin Sfântul Iosif se realizează o punte între cer şi Banat", a arătat acesta.
Protopopul Timişoarei, Zaharia Pereş, a declarat pentru AGERPRES că Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş l-a format pe cel dintâi episcop al Banatului, pe Gherasim, iar hramul dedicat praznicului Sfântului pare să fi devenit cel dintâi în sufletele credincioşilor, întrucât primesc aici mângâiere şi vindecare.
"Cel dintâi este hramul istoric al Catedralei noastre de Sfinţii Trei Mari Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur. Al doilea hram s-a rânduit mai târziu, în momentul în care Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş este adus de la Mănăstirea Partoş la Timişoara. După canonizarea din 28 februarie 1950, Sfântul deja era în drum spre Timişoara, iar apoi s-a adăugat şi al doilea hram, care, din fericire pentru noi, se pare că a devenit primul hram, pentru că oameni din toată zona Banatului vin în număr foarte mare în această zi aici", a explicat părintele Zaharia Pereş.
Preotul protopop a punctat câteva date din viaţa Sfântului prăznuit, care s-a născut în părţile Dalmaţiei, iar la 12 ani a rămas orfan, fiind doar în grija mamei care s-a mutat în Macedonia, "unde a învăţat în şcoala Ohridei, cetate despre care se spune că avea 365 de altare".
La 20 de ani a plecat în Muntele Athos, de unde va veni la Timişoara, traversând Dunărea pe la Bela Palanca, unde face o minune cu trecerea cailor pe ponton, iar când ajunge în localitatea Jamu Mare, paşa Ismail trimite o ceată de călăreţi în urma Sfântului pe care-l roagă să treacă prin faţa casei sale, întrucât cea dintâi cadână a lui, care era creştină şi fiică a cneazului din Vărădia, nu poate să nască. După ce Sfântul a trecut cu caleaşca prin faţa casei, cadâna a născut un băieţel. Paşa va cădea într-o bătălie, iar cadâna şi fiul născut ajung la tatăl cneaz de Vărădia. Copilul va fi botezat la creştinism, se va numi Gherasim şi va ajunge episcop de Caransebeş. Aşadar, Sfântul Iosif face primul episcop din zonă, potrivit preotului Zaharia Pereş.
Ajuns la Timişoara, Sfântul Iosif a făcut multe minuni, de la intrarea în oraş până la retragerea la mănăstirea de la Partoş, una dintre ele fiind stingerea flăcărilor unui mare incendiu care a cuprins oraşul. Sfântul se roagă puternic, iar după trei zile de rugăciuni în chilie a venit ploaia care a stins focul. Când a ieşit din rugăciune, pe mâna stângă avea întipărit semnul crucii, care strălucea ca aurul, semn cu care a şi murit.
"Mergând pe străzile oraşului, vindecă ologi în numele Mântuitorului şi peste 1.000 de oameni l-au însoţit până la mănăstirea Partoş, unde s-a retras. Pe 15 august 1656 a plecat la Domnul, iar pentru o oră, toate clopotele au tras singure", povesteşte părintele Zaharia Pereş.
Minunile pe care oamenii le percep, rugându-i-se Sfântului, continuă şi astăzi.
"O familie din Arad nu putea avea copii. Au venit la raclă, s-au rugat, iar cineva le-a spus să meargă în Grecia, la Eghina, unde sunt moaştele Sfântului Nectarie. Când au ajuns la Eghina, Sfântul Nectarie li s-a arătat în vis şi le-a spus să meargă la Timişoara, unde este un sfânt mai mare decât el, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş. Astăzi, familia are doi copii", ne-au relatat credincioşii veniţi la hramul Catedralei.
