Ministerul Finanțelor transmite o analiză și arată faptul că prin taxarea coletelor cu valoare sub 150 de euro care vin de pe Temu sau Shein, România nu pierde banii din zona de transport.
Ministerul arată că taxa de 25 lei pe coletele venite din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 euro a fost adoptată prin Legea nr.239/2025 și are un scop fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele acestor importuri au crescut semnificativ în ultimii ani.
„În cazul coletelor de valoare mică (mai puțin de 150 euro), vândute și transportate din afara Uniunii Europene către clienți persoane fizice din România, se datorează TVA în România, indiferent unde se efectuează importul bunurilor. Astfel, locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi locul unde se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul acestora către client. În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, locul livrării este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul Regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe. În caz contrar, este supus TVA importul bunurilor în România”, transmite Ministerul Finanțelor.
Reprezentanții instituției precizează că obligația plății revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, iar coletele sunt identificate și raportate de către prestatorii de servicii poștale și curieri autorizați.
„Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diversi factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal”, arată ministerul.
Conform instituției, taxa logistică de 25 lei se aplică pe teritoriul național și este încadrarea unei obligații fiscale interne, în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import: „Astfel, România se aliniază legislației fiscale UE şi este o măsură care protejează suveranitatea economică a României prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar, prin reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier, precum și prin consolidarea capacității statului de a gestiona eficient fluxurile de bunuri extracomunitare. Totodată, această măsură contribuie la crearea unui cadru concurențial corect și predictibil”.
Ministerul Finanțelor susține că, începând cu 1 iulie 2026, va intra în vigoare o măsură la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit căreia toate coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 de euro vor fi supuse unei taxe vamale fixe de 3 euro.
„Această decizie a fost agreată de Consiliul Uniunii Europene și urmărește eliminarea lacunelor din sistemul actual prin care astfel de colete erau scutite de taxe vamale la intrarea în UE, ceea ce crea avantaje competitive pentru vânzătorii din afara UE și presiuni asupra pieței interne”, susțin reprezentanții MF.
Aceștia arată că numărul de colete extracomunitare intrate în România după luna august 2025, când a fost anunțată noua prevedere, a crescut semnificativ, după cum urmează: de la 676.551 colete în luna august, la 1.294.723, respectiv 1.924.223 colete în lunile septembrie, respectiv octombrie, ajungând la un vârf de 3.388.826 de colete în luna noiembrie.
În luna ianuarie 2026 s-au înregistrat 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025, transmite ministerul: „Astfel, toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false și constituie fake news”.
Ministerul Finanțelor mai spune că afirmațiile privind eventuale neîncasări bugetare sau relocarea fluxurilor logistice nu sunt susținute de date oficiale furnizate de autorități și trebuie tratate cu responsabilitate până la apariția unor surse statistice verificabile. Primul termen de declarare și de plată a acestei taxe este în februarie 2026 pentru luna ianuarie 2026. Astfel, în prezent datele fiscale nu sunt încă disponibile, iar orice afirmație pe acest subiect este speculativă.
Asociația Magazinelor Online: România nu pierde bani prin taxarea coletelor Temu și Shein
În contextul informațiilor apărute în spațiul public și pentru corecta informare a publicului, ARMO, în calitate de asociație de profil, face următoarele precizări cu privire la impactul fiscal și logistic al taxării coletelor non-UE.
În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin hub-uri regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea.
Afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile.
Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă.
Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicare taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenței neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă față de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026. În consecință, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.
În paralel, Uniunea Europeană a agreat implementarea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, motivată de volumul în continuă creștere al coletelor cu valoare redusă din afara spațiului european și de presiunea pe care procesarea acestora o exercită asupra activității autorităților vamale naționale.
În acest context, este important de subliniat că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate. ARMO solicită adoptarea cu celeritate a acestor norme, pentru a asigura predictibilitate actorilor economici, o aplicare uniformă la nivel național și evitarea interpretărilor divergente sau a estimărilor speculative privind impactul măsurii.
Măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.
În discuția publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 – coletele cu valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite – procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale. De aceea, afirmații precum statul nu mai încasează TVA sunt greșite – TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri.
În același timp, dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite control efectiv asupra mărfurilor din punctul de vedere al conformității, siguranței și standardelor, contribuind la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.
Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. ARMO este un promotor al dezbaterii informată despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile și respinge ferm răspândirea de informații inexacte care induc în eroare publicul.
Comentează