Premium
Miniştrii Mediului din statele membre UE au început joi la Amiens (Franţa) o reuniune informală cu privire la priorităţile climatice ale preşedinţiei franceze (taxă pe carbon la frontiere, lupta împotriva defrişării importate), pe fondul diviziunilor cu privire la reformarea pieţei de electricitate, informează AFP.
Reuniţi sub coordonarea ministrului francez al Tranziţiei ecologice, Barbara Pompili, reprezentanţii celor 27 de ţări UE vor aborda timp de două zile mai multe texte din ambiţiosul plan climatic prezentat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, în ideea de a reduce cu 55% emisiile de CO2 ale UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.
Reuniunea informală a miniştrilor Mediului va fi urmată, vineri şi sâmbătă, de o reuniune a miniştrilor Energiei, care va avea loc tot la Amiens, un oraş din nordul Franţei, potrivit Agerpres.ro.
Preşedintele Emmanuel Macron a făcut din mediu un element marcant al preşedinţiei franceze a UE. Franţa vrea în special să accelereze introducerea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontierele UE, o propunere a Comisiei Europene care este în prezent discutată de statele membre şi eurodeputaţi. Obiectivul este taxarea anumitor importuri (oţel, aluminiu, ciment, îngrăşăminte, electricitate) în funcţie de emisiile de CO2 generate pentru producerea lor.
Pentru a nu încălca regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Comisia Europeană propune ca în paralel să fie eliminate certificatele de poluare gratuite acordate până acum companiilor europene, cu riscul de a creşte costurile de producţie în Europa, spre îngrijorarea unor state membre şi a eurodeputaţilor.
"Spania, Portugalia, Polonia şi Austria cer menţinerea certificatelor gratuite. Iar taxa pe carbon generează chestiuni complicate: cine va colecta banii? şi unde vor merge banii?, subliniază un diplomat european.
Cu toate acestea, Parisul intenţionează să ajungă la un consens între cele 27 de state membre, care să constituie baza pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Potrivit ministrului francez al Tranziţiei ecologice, Barbara Pompili există "un acord de principiu", iar acum discuţiile se concentrează pe modul progresiv în care va fi introdus mecanismul
Un alt proiect importat al lui Emmanuel Macron este elaborarea unui instrument de luptă împotriva "defrişării importate", pentru a evita ca importurile europene de lemn, ulei de palmier sau soia să determine defrişarea pădurilor.
Discuţiile cu privire la un proiect prezentat de Comisia Europeană la mijlocul lunii noiembrie vor începe mai întâi între statele membre. Reuniunea informală de la Amiens va oferi o viziune clară a mizelor politice şi a viitoarelor obstacole în calea negocierilor, susţin oficialii din Ministerul Tranziţiei ecologice.
În condiţiile în care ONG-urile speră într-o înăsprire a propunerii iniţiale a Comisiei, regretând că aceasta nu se aplică anumitor produse (precum porumb sau cauciuc) şi nici altor ecosisteme ameninţate (precum zone umede sau savane), oficialii de la Paris nu exclud o eventuală extindere, iar Barbara Pompili a apreciat joi că aceasta este o temă care trebuie analizată.
De asemenea, miniştrii Mediului ar urma să îşi reitereze reticenţele cu privire la un proiect de extindere a pieţei europene a certificatelor de poluare. După companiile din industrie şi producătorii de energie, furnizorii de carburant rutier şi cei de combustibili pentru încălzirea locuinţelor ar putea să fie constrânşi să cumpere certificate de poluare începând din 2025, cu riscul ca aceasta să se traducă prin creşterea costurilor pentru consumatori.
Această propunere controversată a Comisiei este denunţată vehement de o parte a statelor membre, neliniştite de impactul pe care îl va avea asupra gospodăriilor cu venituri mici, în pofida unui posibil fond european de solidaritate.
Proiectul Executivului comunitar va fi susţinut la Amiens de vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a cărui viziune este afectată în prezent de creşterea explozivă a preţului gazelor naturale, un subiect care va domina discuţiile între miniştrii Energiei.
În condiţiile în care cotaţiile de pe piaţa de electricitate sunt aliniate automat cu evoluţiile de pe piaţa gazelor naturale, Parisul cere o decuplare a celor două pieţe şi o reformare a unui mecanism de stabilire a preţurilor pe care îl consideră învechit. Însă aproximativ zece state membre, în frunte cu Germania, se opun vehement oricărei reforme a pieţei de electricitate, explicând că actuala criză se datorează unor factori conjuncturali, în timp ce Polonia şi Ungaria dau vina pe preţul certificatelor de poluare şi regulile de mediu pentru creşterea facturilor la energie.
