DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ministrul Mediului: Trebuie să ne asumăm că non-intervenţia la populaţia de urs va genera probleme uriaşe; a face nimic nu e o soluţie (INTERVIU)

Barna Tanczos,

România a luat o decizie total eronată în anul 2016, când a decis să nu mai intervină deloc în populaţia de urşi, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, într-un interviu acordat AGERPRES.

El a precizat că non-intervenţia va genera probleme uriaşe, în condiţiile în care aproape jumătate din populaţia de urs a părăsit habitatul natural, aceste animale fiind tot mai des întâlnite în localităţi şi în curţile oamenilor. "A face nimic nu e soluţie", a transmis Barna Tánczos.

Ministrul Mediului a mai vorbit, în interviu, despre problemele României legate de poluare şi unele măsuri care ar putea fi luate, nepopulare pentru majoritatea românilor, dar necesare dacă vrem să reducem acest fenomen.

Recredibilizarea sectorului forestier, programele Rabla finanţate din fondul de mediu, sistemul informaţional de urmărire a masei lemnoase - SUMAL au fost, de asemenea, teme discutate cu oficialul de la mediu.

Tanczos a precizat că nu este vânător şi nici la pescuit nu se pricepe, însă ar prefera oricând să joace hochei, un sport care "este ca o religie pentru noi, în zona Ţinutului Secuiesc".

Ce poate susţine actuala coaliţia de guvernare? Dialogul şi compromisul raţional, fiind însă nevoie şi de "multă înţelepciune şi de mult autocontrol", a susţinut Barna Tanczos.

AGERPRES: Aş vrea să începem cu una dintre cele mai arzătoare probleme din domeniul mediului: poluarea. Care sunt politicile ministerului în acest domeniu?
Barna Tanczos: Este o problemă extrem de complexă, pentru că pornind de la poluarea apelor, poluarea aerului, poluarea cu deşeurile aruncate în locuri nepermise, poluarea fonică, toate sunt consecinţele activităţii umane, activitate care îşi pune amprenta pe mediul înconjurător. Din păcate, România nu stă bine la acest capitol. Suntem departe de a fi o ţară model pe tot ce înseamnă gestionarea acestor probleme. Sunt foarte mulţi jucători pe piaţă, sunt foarte multe entităţi care sunt responsabile de aceste poluări. Putem să pornim tot timpul de la vecinul nostru, niciodată de la noi, dar adevărul este că mentalitatea cetăţenilor, modul în care trăim noi în această ţară, modul în care tratăm aceste probleme, au un impact semnificativ, câteodată devastator asupra mediului.

Cea mai mare provocare pentru mine, ca ministru, în mandatul meu, este să putem să schimbăm mentalităţi, să putem să convingem cetăţenii că, zi de zi, trebuie să ne gândim la modul în care impactăm mediul înconjurător, modul în care prin activitatea noastră punem sau nu punem presiune pe mediul înconjurător. Şi aici putem porni de la gestionarea deşeurilor, cum colectăm, dacă facem colectare selectivă la noi acasă, la noi în instituţie, dacă la noi în firmă gândim activitatea în felul acesta.

Cu siguranţă responsabilitatea autorităţilor publice locale este uriaşă, pentru că ele sunt responsabile de gestionarea sistemelor de colectare a deşeurilor menajere şi nu numai. Şi aici, România trebuie să facă paşi importanţi în dezvoltarea sistemelor, în crearea capacităţilor de sortare şi în reducerea cantităţilor depozitate la gropile de gunoi. Este o dezbatere incredibilă pe aceste gropi, dacă sunt legale, dacă nu sunt legale, dacă respectă condiţiile de protecţia mediului. Dar se discută foarte, foarte puţin pe acest aspect de reducere a cantităţilor care ajung la groapă, iar acest lucru se poate face doar dacă facem colectare selectivă, doar dacă ajunge prima dată cantitatea de deşeu menajer într-o staţie de sortare unde se pot reduce cantităţile care ajung la groapă cu până la 80%. Tot ce rezultă din această activitate este materie primă, are valoare şi reintră în circuitul economic.

Nu pot să concep că, în secolul 21, o autoritate publică locală, un primar, un consiliu local să fie reales dacă nu se ocupă cu predilecţie în mandatul de 4 ani de aceste probleme, de colectarea selectivă, de măsuri pentru reducerea poluării aerului, de conştientizare la nivelul populaţiei.

AGERPRES: Dacă vorbim despre poluarea aerului, spuneaţi că 70% provine din traficul auto. Concret ce aveţi de gând să faceţi? Vorbim despre introducerea unor taxe pe poluare?
Barna Tanczos: Elementul cel mai important este că ministerul poate să fie un catalizator, poate să genereze idei de soluţii, poate să genereze discuţii, dezbateri pe aceste teme, dar măsurile sunt luate de autorităţile publice locale. Noi am avut o atitudine proactivă şi în cazul Bucureştiului. Oraşul cu cea mai mare poluare a aerului şi cu cele mai mari probleme, dar este fără folos activitatea noastră dacă deciziile nu sunt asumate şi luate de autoritatea publică locală. Poluarea aerului provine din cele trei, patru surse importante: transport, mobilitate, poluare industrială şi poluarea prin încălzire rezidenţială în anumite perioade. Cu siguranţă Bucureştiul se confruntă şi cu o altă problemă datorită acelor arderi ilegale de deşeuri, care în jurul Bucureştiului creează foarte multe probleme. Aici am avut acţiuni eficiente prin Garda de Mediu. Colegii noştri au reuşit să stopeze anumite activităţi ilicite în acest domeniu, am avut, de asemenea, o colaborare bună în februarie şi martie cu poliţia locală şi am reuşit să identificăm deşeurile care au fost aruncate şi să mergem la potenţialii poluatori din Bucureşti. Este încă foarte puţin, trebuie să facem mai mult.

Cu siguranţă gestionarea traficului în Bucureşti este o provocare uriaşă pentru Primăria Generală. Aici, noi putem asigura prin ministerele de resort, Ministerul Dezvoltării de exemplu, soluţii multiple şi finanţări multiple pentru Primăria Capitalei pentru gestionarea inteligentă a traficului şi eliminarea acestor ambuteiaje, blocări din trafic. Cu siguranţă este nevoie de măsuri nepopulare pentru majoritatea românilor, măsuri prin care în anumite zone se interzice, pe anumite perioade, sau pe anumite zile, accesul cu maşini personale sau să se dezbată şi la nivelul Bucureştiului această posibilitate de introducere a unor tarife, taxe diferenţiate în funcţie de gradul de poluare al fiecărei maşini.

AGERPRES: Credeţi că anul acesta, din discuţiile pe care le-aţi avut şi cu primarul Capitalei, este posibilă introducerea unei astfel de taxe?
Barna Tanczos: Am propus la nivel naţional o dezbatere în cursul anului 2021 pe această temă. Sper ca aceste dezbateri să aibă loc şi la nivel local, la nivelul acelor oraşe şi municipii, pentru că vorbim de câteva municipii mari unde poluarea este mare. Nu putem da soluţia de la Bucureşti de fiecare dată. Dezbaterea şi asumarea deciziei trebuie să se întâmple la nivelul comunităţii, care suferă cel mai mult de la acea poluare. Trebuie să avem tot timpul în vedere acel principiu: "poluatorul plăteşte". Ar fi anormal ca pentru poluarea din Bucureşti să punem să plătească un cetăţean care locuieşte într-un sat, într-o comună, în vârful muntelui, unde aerul este curat, circulă cu o maşină relativ puţin şi oricum nu poluează cât poluează persoana care zi de zi trebuie să circule zeci de kilometri în Bucureşti sau în jurul Bucureştiului.

AGERPRES: Finalizaţi această dezbatere pe parcursul acestui an?
Barna Tanczos: Da. Eu aş vrea ca România în primul şi în primul rând ca ţară, dacă foloseşte asemenea metode de reducerea poluării, dacă decizia este că nu vrem şi găsim alte alternative, eu pot să fiu de acord şi cu acest lucru, dar trebuie ştiut faptul că suntem printre puţinele state membre care nu au astfel de măsuri în implementare, nici la nivel naţional, nici la nivel local.

AGERPRES: România are 20 de dosare de infringement deschise de Comisia Europeană pe zona poluării, nu doar pentru Bucureşti, ci şi pentru alte oraşe din ţară, inclusiv pe zona gropilor de gunoi. Care mai este stadiul lor?
Barna Tanczos: Da, sunt multe, multe dintre ele deschise în anul 2020, an în care România a primit foarte multe semnale negative. Lucrăm la ele. Avem un coleg secretar de stat, domnul Banciu (Ionuţ Sorin Banciu, n.r.), responsabil de dialogul cu Comisia în mod special pe dosarele de infringement. Are experienţă de câţiva ani în acest domeniu, a lucrat cu Comisia şi va trebui să găsim argumentele prin care să convingem Comisia Europeană că putem să avem soluţii eficiente şi efective pentru reducerea poluării aerului din Bucureşti sau că putem face o administrare corectă a resursei forestiere în România şi să nu mai fim arătaţi cu degetul că suntem ţara unde se fură lemnul din pădure. Trebuie să demonstrăm faptul că putem să închidem gropile neînchise cu deşeuri periculoase sau nepericuloase. Şi aici are o problemă uriaşă ţara noastră.

AGERPRES: Sunt şanse să închidem vreun astfel de dosar anul acesta, unde discuţiile sunt mai avansate cu Comisia?
Barna Tanczos: Da. Unele sunt chiar simple puneri în întârziere, iar prin comunicare şi prin demonstrarea faptului că suntem deschişi şi prezentăm tot ce am făcut, unele se pot închide relativ uşor. Altele sunt extrem de grele, complicate, acel dosar pe particulele de PM10, poluarea aerului din Bucureşti, unde fără măsuri concrete nu vom scăpa. Acolo trebuie să ştim că această presiune vine pe Bucureşti şi nu cred că ar fi normal ca toată ţara să sufere din cauza faptului că nu se găsesc soluţii de reducere a prafului din Capitală.

AGERPRES: Şi aici penalizările sunt foarte mari...
Barna Tanczos: Sunt uriaşe şi încă o dată trebuie să mergem pe principiul "poluatorul plăteşte". Este un dosar greu, este un dosar în care trebuie să demonstrăm că avem soluţii de spălare a străzilor, soluţii prin care reducem poluarea cu aceste particule în cazul şantierelor de construcţii, soluţii prin care asfaltăm străzile să nu mai aducem noroiul zi de zi în centrul Capitalei şi, după aceea, aceste particule ajung să fie ridicate în aer de trafic.

AGERPRES: Aţi anunţat săptămâna aceasta programele care vor fi finanţate din Fondul pentru Mediu în 2021. Concret, când vor fi lansate aceste programe?
Barna Tánczos: Administraţia Fondului de Mediu este cea care poate să dicteze tendinţe de investiţii în acest domeniu. Este foarte important ca aceste programe de succes, Rabla, Rabla Clasic, Rabla Electrocasnice, să meargă mai departe. Tocmai de aceea am alocat bani mai mulţi pentru fiecare tichet şi ajungem la 7.500 de lei pentru fiecare maşină casată. Am alocat sume în plus pentru maşinile mai puţin poluante, la hibrid am crescut suma de la 2.500 la 3.000 de lei, la surse alternative la GPL şi GNC, de la 1.000 la 1.500 de lei. De asemenea, am dublat bugetul pentru maşinile electrice. Acestea sunt lucruri extrem de importante şi cu siguranţă la sfârşitul lunii aprilie programele vor porni, şi Rabla Clasic, şi Rabla Plus, şi Rabla Electrocasnice, astfel încât să avem la dispoziţie cel puţin opt luni pentru implementare. A venit destul de târziu bugetul naţional, suntem un pic în întârziere.

AGERPRES: Sumele le aveţi efectiv în buget? Nu sunt bani doar pe hârtie?
Barna Tanczos: Da, şi am majorat la Rabla Clasic de la 405 milioane la 440 de milioane lei bugetul. Banii sunt efectiv şi putem să plătim fiecare tichet solicitat de cetăţeni.

AGERPRES: Despre Programul "Casa verde fotovoltaice" ce ne puteţi spune?
Barna Tanczos: Este un program pe care l-am repornit, este un program care s-a blocat în urma unor probleme legate de decontare şi de tehnologiile care se pot deconta. În luna ianuarie am emis un Ordin de ministru pe care l-am semnat şi prin care am relansat practic evaluarea dosarelor şi efectuarea plăţilor. A început să meargă şi se fac deja plăţi concrete zilnic către beneficiari. Programul continuă, vom evalua toate dosarele şi vom face toate plăţile. Avem suma asigurată şi, în acelaşi timp, avem bani pentru un nou apel de proiecte care va fi făcut într-o sesiune de depunere de proiecte în 2021. Probabil undeva la mijlocul anului, iunie - iulie, pentru că, până atunci, ar trebui să ne focusăm pe evaluarea dosarelor şi pe plata solicitărilor care au venit în anii trecuţi.

AGERPRES: Ne puteţi oferi mai multe detalii pe zona deşertificărilor şi a împăduririlor din PNRR? Sunteţi de acord cu acel raport care spune că se taie ilegal în România cam 3 mc de lemn/oră? Sunt cifre înfiorătoare, dacă sunt reale....
Barna Tanczos: Multe dintre ele sunt greşite şi, din păcate, sunt rostogolite mai departe şi se creează această imagine că, în România, doar ilegal se taie pădurea şi fiecare camion care transportă material lemnos se face practic dintr-un sistem de furt. Nu este aşa. Pentru că în România se exploatează milioane de metri cubi de lemn anual legal şi normal, pentru că această resursă regenerabilă trebuie exploatată legal, trebuie introdusă într-un circuit economic legal, trebuie procesată legal, trebuie să asigure locuri de muncă şi materie primă pentru o industrie întreagă şi trebuie să fie o resursă de creştere economică în această ţară.

Obiectivul nostru este ca, prin sistemul SUMAL, de exemplu, prin investiţiile în platforme de depozitare şi de vânzare, de unde se va vinde lemn fasonat, sortat şi nu se va mai pune problema cantităţilor mai mari sau mici, de estimare a cantităţilor de lemn vândut pe picior, deci prin toate aceste investiţii să readucem, pe de o parte, pe cale legală tot ce înseamnă exploatare forestieră şi să recredibilizăm industria, să recredibilizăm acest sector, să recredibilizăm domeniul forestier. Sunt sute, mii, zeci de mii de persoane care lucrează în acest domeniu, care lucrează corect, care respectă legea şi din cauza celor 10 - 15%, din cauza celor care tot timpul încearcă să eludeze legea, acest sistem a fost stigmatizat, a fost declarat unul corupt, a fost declarat unul care doar prin furt şi doar prin ilegalităţi trăieşte. Lucru neadevărat.

AGERPRES: Aveţi o statistică legată de cât se taie efectiv ilegal în România, în momentul de faţă, cifre reale?
Barna Tanczos: Statistica furtului este foarte greu de făcut, pentru că dacă se fură şi nu este prinsă persoana respectivă nu ştii cât a furat. Există fel şi fel de calcule cu privire la creşterea anuală a masei lemnoase din păduri, cantităţile exploatate şi cât s-ar mai consuma prin diverse forme şi metode, începând de la consumul casnic pentru lemn de foc, până la industria care mai înghite şi material lemnos nelegal. Nu aş vrea să mă lansez în cifre, cu siguranţa cifra aceea de 20 milioane de metri cubi care s-a spus la un moment dat că se taie anual este o cifră fără bază solidă. Aş vrea să vă spun că, de când a pornit sistemul SUMAL, avem peste două milioane de metri cubi urmăriţi legal de masă lemnoasă procesată în industrie, în două luni de zile, în industrie şi în transport am văzut cum a crescut aproape exponenţial de pe o zi pe cealaltă cantitatea de masă lemnoasă urmărită prin avize. Am crescut, de exemplu, de la 10.000 de avize pe zi, la 15.000 - 16.000 de avize pe zi. În ultimele zile am depăşit 16.000 de avize emise legal în sistemul SUMAL şi ne-am apropiat de 1% eroare, adică doar unul din o sută de avize emise are eroare de introducere, de urmărire, de transfer de pe un telefon pe celălalt în SUMAL.

Aceste cifre sunt încurajatoare şi arată că sistemul SUMAL a restricţionat practic transportul nelegal. Avem mare nevoie de ajutorul comunităţilor, de ajutorul ONG-urilor, care pot sesiza folosind Inspectorul Pădurii sau pot verifica toate transporturile de pe drumurile publice, după care, dacă ceva nu este în regulă, dacă este ceva dubios, să sune la 112 şi să anunţe poliţia că acel camion, că acel transport din prima verificare din Inspectorul Pădurii se pare că este transport nelegal.

Avem mii de asemenea apeluri, avem sute, mii de cetăţeni care fac verificări şi este bine pentru că doar aşa putem să stopăm transporturile şi exploatările ilegale.

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit despre păduri, aş dori să ne spuneţi şi despre gestionarea populaţiei de urşi...
Barna Tanczos: România a luat o decizie total eronată în 2016 când a decis să nu mai intervină deloc în populaţia de urşi. Atunci, am depus o întâmpinare şi mă bazam pe date din Ministerul Mediului. Cu siguranţă, aceste lucruri s-au schimbat de atunci în direcţia care se putea prevede foarte uşor: în cazul unui mare carnivor care este în vârful lanţului trofic non-intervenţia, nici măcar urmărirea populaţiei la nivel de statistică şi cifre, înseamnă fără doar şi poate o creştere anuală, sigură, lentă a populaţiei de urs.

AGERPRES: Vă menţineţi cifrele de atunci, când spuneaţi că sunt în jur de 10.800 de exemplare de urs?
Barna Tanczos: Pentru a verifica aceste cifre am făcut ce nu a făcut acest minister de cinci ani: am lansat licitaţia pentru servicii de specialitate, care să fie furnizate de un institut, pentru a evalua populaţia de urs. În momentul de faţă este în achiziţie publică şi vom cumpăra aceste servicii de pe piaţa liberă şi aşa cum s-a făcut până în 2016 an de an vom evalua populaţia de urs brun în România. Mai mult, există un proiect european finanţat cu 10 milioane de euro, care vine cu soluţii noi pe bază de probe genetice şi încearcă să facă o estimare şi mai exactă a acestei populaţii.

AGERPRES: Un fel de recensământ?
Barna Tanczos: Recensământ este mult spus, o estimare, pentru că nu poţi să numeri bob cu bob. Sunt chestiuni ştiinţifice pe care unii le comentează fără să se priceapă la acest domeniu. Efectivele de animale sălbatice se stabilesc tot timpul prin estimare. Sunt specialişti care se ocupă de acest domeniu. Nu trebuie nici Tanczos, nici Popescu, nici Ionescu să îşi dea cu părerea dacă nu se pricep şi nu ştiu. Tocmai de aceea este, în primul rând, nevoie de o evaluare cantitativă şi calitativă anuală a populaţiilor de animale sălbatice strict protejate, cum este şi ursul, sau lupul, râsul, pisica sălbatică. Trebuie să ne asumăm că non-intervenţia va genera probleme uriaşe. A face nimic nu e o soluţie. A te uita de afară şi să spui că poate o să fie bine, poate nu o să fie, poate o să fie accidente, poate o să fie urşi pe pârtie, o să fie în curţile şcolilor sau poate nu o să fie... Aceasta nu este o soluţie.

Omul trebuie să intervină. Aşa cum a spus un coleg de-al nostru, noi am fost aleşi de oameni şi noi trebuie să găsim soluţii pentru a proteja omul în primul şi primul rând. Cu siguranţă, specia este strict protejată, populaţia de urs trebuie protejată şi trebuie să avem soluţii de protejare a habitatului, a zonelor de linişte, a pădurilor acolo unde trăiesc aceste efective, dar nu putem să ajungem ca jumătate din populaţia de urşi să părăsească habitatul natural şi să ne trezim cu ei în localităţi, în curţile şcolilor, în zona de deal şi de câmpie, pentru că încet încet acolo vom ajunge.

AGERPRES: Aveţi în plan vânătoarea sau intervenţia la urs sau chiar un eventual export al acestor animale în alte ţări?
Barna Tanczos: Avem în plan intervenţie şi extragere. Exportul este imposibil. Avem refuzuri de la 17 state membre care ne-au transmis în scris că nu vor niciun exemplar. Această atitudine este, câteodată, ciudată a statelor membre care spun "Aveţi voi grijă de aproape toată populaţia de urşi din Europa" - pentru că doar România a rămas cu o populaţie semnificativă de urs brun - "aveţi voi grijă de urşi, nu vă atingeţi de populaţie, dar noi nu vrem niciun exemplar". Este o abordare incorectă din partea colegilor noştri miniştri şi ai responsabililor din statele membre, dar asta este situaţia. Una peste alta, în toate ţările unde există populaţie de urşi există şi intervenţie aprobată printr-o derogare care este permisă de Directivă, iar România trebuie să intervină preventiv şi post-factum inclusiv, pentru că acolo unde produce o nenorocire, un atac, acolo clar trebuie intervenit. Nu putem să aşteptăm ca acest fenomen de urs pe pârtie, urs pe stradă, urs în oraşe să se generalizeze.


AGERPRES: Când estimaţi că se va finaliza licitaţia despre care aminteaţi mai devreme?
Barna Tanczos: Probabil că undeva în partea a doua a anului acesta. Până atunci vom merge pe sistemul de prevenţie şi intervenţie pe care l-am avut până acum, vom avea aceste cote şi în momentul în care vom finaliza studiul vom putea spune mai multe despre dimensiunea populaţiei sau numărul de exemplare estimate.

AGERPRES: Vreau să vă mai întreb şi despre mistreţi. Ştiu că fermierii se plâng de faptul că le sunt distruse culturile şi ar vrea să preia o parte din fondurile de vânătoare. Ce veţi face?
Barna Tanczos: Vom aproba, în zilele următoare, o Ordonanţă de Urgenţă. Se discută la ora actuală varianta finală a textului cu Ministerul Agriculturii, ANSVSA şi Ministerul Mediului la aceeaşi masă. Populaţia de mistreţi suferă, din păcate, din cauza pestei porcine. Este într-un pericol iminent. Trebuie să avem soluţiile de compensare a asociaţiilor care gestionează fondurile de vânătoare pentru a ridica aceste cadavre, pentru a le incinera, pentru a le îngropa, dacă nu există soluţia incinerării. În acelaşi timp, trebuie să protejăm agricultura şi zootehnia de acest pericol. Cu siguranţă, intervenţia asociaţiilor care gestionează fondul cinegetic este extrem de importantă şi ei au nevoie de sprijin financiar pentru patrulare, de extragere a acestor exemplare, de testare a fiecărui exemplar, de prelevare de probe şi trimitere la testare. Vom avea această Ordonanţă aprobată foarte curând.

AGERPRES: O întrebare scurtă. Ce aţi prefera: o partidă de vânătoare sau o partidă de pescuit?
Barna Tanczos: Nu sunt vânător şi probabil nu o să fiu niciodată. Nici la pescuit nu mă pricep. Nu ştiu care undiţă pentru ce e... Nu sunt un pescar sportiv. Dacă m-aş duce în Deltă la pescuit şi aş captura peştele, l-aş pupa şi i-aş da drumul, dar aş mânca o ciorbă bună într-o pensiune.

AGERPRES: Atunci, o partidă de hochei?
Barna Tanczos: Hochei, da. După religia catolică, hocheiul este ca o religie pentru noi, în zona Ţinutului Secuiesc. Este o boală contagioasă care, odată ce ai luat-o, nu mai scapi de ea. Am fost şi preşedinte de federaţie, sunt susţinător al hocheiului juvenil, avem o academie de hochei construită de mine şi de colegii mei. Este o chestiune extrem de frumoasă şi foarte aproape de sufletul meu.

AGERPRES: În opinia dumneavoastră, cum arată în momentul de faţă coaliţia de guvernare?
Barna Tanczos: Cum să fie o coaliţie cu trei sau patru formaţiuni politice? Este nevoie de multă înţelepciune şi de mult autocontrol. Trebuie să înţelegem că doar dialogul şi compromisul raţional poate să susţină această activitate în coaliţie.

AGERPRES: Dacă ar fi să comparaţi coaliţia cu un fel de mâncare tradiţional românesc sau tradiţional unguresc? Sau poate cu un animal?
Barna Tanczos: Nu ştiu... Nu cred să existe un animal care să fie făcut din patru bucăţi care pot exista şi independent, şi separat... Nici mâncarea nu prea merge dacă nu există, dacă nu se îmbină gusturile.

AGERPRES: Sarmale cu mămăligă sau gulaş?
Barna Tanczos: Nu, gulaşul e gulaş. Nu se amestecă cu nimic. Sarmalele sunt sarmale. Haideţi să zicem că se poate compara cu o masă copioasă în care sunt multe feluri de mâncare. Fiecare mâncare este importantă şi fiecare pahar de vin este important. Atunci nu putem să spunem că ciorba a fost mai importantă decât felul doi sau decât desertul. Deci, o masă copioasă şi o masă bună are de toate. Aşa trebuie sau ar trebui să fie şi coaliţia.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.