DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Mircea Cărtărescu, mai aproape ca niciodată să primească Premiul Nobel

RTV.net
mircea cartarescu

Răsunător şi intens dezbătut, Premiul Nobel pentru Literatură va fi atribuit anul acesta atât pentru anul 2019, cât şi pentru 2018, când decernarea a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat Academia Suedeză, instituţia care desemnează câştigătorii.

Citește și: CNSAS provoacă un 'cutremur' politic: Colaborare cu Securitatea la vârful USR (surse)

Anul acesta, criticii consideră că va fi decernat un premiu pentru o femeie și unul pentru un bărbat. “La bărbaţi”, notează Agenţia France Presse, “sunt avansate numele poetului şi romancierului român Mircea Cărtărescu, al japonezului Haruki Murakami şi al francezului Milan Kundera”. Milan Kundera, care şi-a scris primele cărţi în limba cehă, este considerat scriitor francez, şi este adevărat că el a fost naturalizat francez în 1981.

Cea mai valoroasă recompensă 

Academia Suedeză (Svenska Akademien) decernează 16 premii, Nobelul pentru Literatură fiind cel mai cunoscut şi mai bine recompensat dintre acestea (9 milioane de coroane suedeze, echivalentul a 830.000 de euro). În testamentul său, Alfred Nobel a încredinţat instituţiei suedeze misiunea de a recompensa în fiecare an autorul unei opere literare ''remarcabile, de inspiraţie idealistă''. Patru sau cinci membri (din 18) au drept responsabilitate culegerea şi discutarea propunerilor de nominalizare, înainte de a trimite lista numelor către restul academicienilor. 

Fundaţia Nobel, cea care finanţează premiul, a decis ca la luarea deciziei pentru distincţiile din 2019 şi 2020 să participe ''cinci experţi externi'', în speciali critici, editori şi scriitori. 

Propunerile sunt ulterior discutate de toţi membrii Academiei înainte de a fi votate cu majoritate absolută. 

350 de propuneri pe an 

Arhivele Academiei Suedeze sunt pline cu scrisori de la cele mai mari nume din lumea literară şi editorială care solicită mai mult sau mai subtil atenţia academicienilor. În fiecare an, instituţia primeşte circa 350 de propuneri scrise de candidaturi din partea unor foşti laureaţi, academicieni, organizatori sau profesori din mediul literar şi lingvistic. Fiecare scoate în evidenţă atuurile favoritului său, cu riscul de a strecura şi un mic dar destinat academicienilor... un cadou deseori greşit înţeles. 

Pentru a fi valabile, candidaturile trebuie reînnoite în fiecare an şi trimise înainte de 1 februarie. Candidaţii trebuie să fie în viaţă şi, în principiu, să fi publicat în anul respectiv. 

Şapte ani fără premiu şi un refuz 

Palmaresul Nobelului pentru Literatură numără 114 laureaţi, dintre care doar 14 femei. Lista, dintr-un total de 110 decernări, cuprinde patru atribuiri ex-aequo. 

Distincţia a fost refuzată o singură dată, în 1964. Filozoful francez Jean-Paul Sartre a refuzat premiul, o decizie fără precedent şi, mai ales, o situaţie pe care Alfred Nobel nu o prevăzuse în testamentul său. Scriitorul a rămas însă pe lista de laureaţi, chiar dacă nu a încasat niciodată recompensa financiară. În 1958, Boris Pasternak a fost constrâns să refuze premiul sub presiunea guvernului sovietic. 

Premiul Nobel pentru Literatură nu a fost decernat de şapte ori, în special în anii de război: 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942, 1943. 

Franţa, ţara cu cele mai multe premii 

În palmaresul pe ţări, pe prima poziţie se află Franţa, cu 15 laureaţi, primul în 1901, poetul Sully Prudhomme. Urmează apoi Statele Unite şi Marea Britanie, cu 12 laureaţi fiecare. Limba lui Moliere este în schimb detronată de cea a lui Shakespeare, cu 29 de autori anglofoni premiaţi. 

Cazul Salman Rushdie 

În numele ''independenţei literaturii'', academicienii s-au abţinut de la a lua poziţie în 1989 în cazul scriitorului britanic Salman Rushdie, autorul ''Versetelor satanice'', considerate blasfematoare la adresa religiei islamice. Forul a fost divizat între adepţii unei susţineri ferme a scriitorului şi garantarea neutralităţii instituţiei. 

Indignaţi de lipsa de atitudine a instituţiei, trei dintre membrii Academiei Suedeze au părăsit forul, fără să li se permită să demisioneze. Au trecut aproape trei decenii înainte ca Academia să denunţe, în 2016, fatwa instituită împotriva lui Rushdie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.