Premium
Național:
Probabil ca si noua tentativa de debarcare a celui mai longeviv conducator de banca nationala din Europa va esua, ca si celelalte de pana acum. Cu toate ca, de aceasta data, asistam la un „foc incrucisat”, ci nu la simple rafuieli personale atatate de Lucian Isar sau alte grupuri de interese, ca pana acum. Insa dincolo de „breking news”-ul cu faptul ca Mugur Isarescu dadea cu subsemnatul la Securitate la fiecare intoarcere din strainatate, asa cum faceau toti cei care scapau din „lagarul comunist” fie si pentru cateva zile, „marea demascare” are o miza cu mult mai importanta decat capul guvernatorului BNR.
Este vorba despre faptul ca Mugur Isarescu nu ar fi decat primul nume greu lovit de blestemul lui Dan Grigore Adamescu, in scurt timp urmand sa se dea cep la „butoiul cu dezvaluiri” aflat in posesia SIE. Sau a unor colaboratori din „zona gri” a Serviciului de Informatii Externe, mai precis. Iar daca, format la scoala veche, „batranul” Adamescu a sperat pana in ultima clipa ca, in cele din urma, documentele secrete aflate in posesia sa si parvenite din arhiva fostei DIE il vor face scapat, iata ca, imediat dupa decesul tatalui sau, Alexander Adamescu a si miscat spectaculos.
Numai ca, asa cum spuneam, Isarescu nu face decat sa deschida balul in care, in scurt timp, vor fi bagati si multi alti politicieni. In frunte chiar cu Klaus Iohannis, si el cu „tinichele” DIE agatate de coada comunismului si a legaturilor cu etnicii germani, dupa cum se susoteste tot mai intens in sistem. Acum, desigur, doar un naiv isi poate inchipui ca, de la Londra, singur-singurel, junele Alexander ar fi putut declansa aceasta „vendetta” de capul sau, fara a fi primi OK-ul si a fi sprijinit de o anume parte a serviciilor, dornica de afirmare si vizand inlocuirea „vechii garzi” din sistem.
Asa ca, in razboiul fratricid al serviciilor, tocmai ce s-a deschis un nou front…
Era pe lista!
Dupa „perversa” incasata de generalul Florian Coldea chiar din partea unora dintre cei mai apropiati oameni ai sai, in sistem se vorbea deja ca se va incerca debarcarea unui alt greu, cel vizat fiind Mugur Isarescu. Care insa, ca de obicei, se dovedeste inca o data „greu de ucis”, legaturile „globaliste” ale acestuia, de la Roma la Tel Aviv si de la Washington la Londra putandu-se dovedindu-se inca o data salvatoare. Insa important este nu doar ca deconspirarea lui „Manole” dovedeste existenta unei noi „liste negre” la varful societatii romanesti, dar si faptul ca, pentru „bifarea” numelor de pe ea au avut loc interesante permutari, astfel ca asistam la aliante intre grupari care pana nu de mult erau rivale de moarte.
Ziarul Financiar:
Angajaţii din companiile cu capital de stat au avut în 2015, de când sunt ultimele date disponibile, o productivitate cu 25% mai redusă decât a firmelor cu capital privat românesc, dar încasează salarii lunare duble faţă de angajaţii din privat, arată datele din studiul „Capitalul Privat Românesc“, ediţia a doua, publicat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM, patronatul investitorilor autohtoni. Faţă de multinaţionale, angajaţii din companiile de stat au o productivitate de trei ori mai redusă, dar salariile sunt la fel.
Cei 290.000 de angajaţi de la companiile de stat, care au avut o cifră de afaceri de 47 miliarde de lei în 2015, faţă de 551 miliarde de lei companiile cu capital privat românesc, au avut o productivitate medie anuală per salariat de circa 160.000 de lei faţă de o productivitate de circa 220.000 lei per salariat la firmele private româneşti. Companiile private româneşti angajează 1,18 milioane de oameni.
Cu toate acestea, salariul mediu net din sectorul de stat a fost de 2.400 de lei în 2015, faţă de 1.121 lei salariul mediu net în sectorul companiilor private cu capital majoritar românesc.
Salariul mediu net per total economie a crescut substanţial în 2015, cu 14%, de la 1.411 lei la 1.604 lei, mai ales pe baza creşterii salariilor în sectorul companiilor multinaţionale.
Companiile cu capital străin au majorat, conform datelor de la Oficiul Naţional al Comerţului, salariile anul trecut cu circa 20%, până la aproximativ 2.400 lei lunar, faţă de circa 2.000 lei net lunar anul anterior. Astfel, creşterea cifrei de afaceri a permis companiilor cu capital străin o majorare subsatanţială a salariilor. În context a funcţionat şi oferta de personal calificat tot mai redusă, care a determinat supralicitarea de către companiile străine a salariilor.
Companiile cu capital privat românesc au majorat la rândul lor salariile, dar în linie cu creşterea cifrei de afaceri, şi anume cu 8%, de la 1.034 lei salariu mediu net în 2014 la 1.121 lei în 2015.
Cel mai bine plătiţi nu mai sunt în 2015 salariaţii din sectorul de stat, unde salariile au crescut cu doar 10% în 2015 de la 2.300 lei la 2.400 lei net lunar, ci salariaţii din multinaţionale.
În 2014, salariile de la stat erau cele mai ridicate din economie, cu 2.300 lei pe lună, faţă de 2.000 lei salariile din companiile străine.
Salariul mediu net a fost obţinut pornind de la volumul cheltuielilor cu personalul, care a fost împărţit la numărul de salariaţi şi apoi la 1,75, adică raportul între cheltuiala salarială totală a unui angajator şi salariul mediu net obţinut de angajat aferent acelei cheltuieli.
Mediafax:
Hackerii CIA par să profite de unele deficienţe ale produselor antivirus, arată documentele dezvăluite de WikiLeaks, enumerând o serie de sisteme de protecţie, precum Comodo, Kaspersky, Avira, AVG, F-Secure şi Bitdefender.
Însă un schimb de mesaje dezvăluit de WikiLeaks sugerează, potrivit agenţiei The Associated Press, că sistemele de securitate cibernetică furnizate de Bitdefender ar bloca tentativele de spionaj ale CIA.
"Postările nu sunt suficient de complete pentru a spune acest lucru cu certitudine, dar se pare că Bitdefender, un produs antivirus românesc, le cauzează multe probleme hackerilor CIA. O postare pare să sugereze că sistemul Bitdefender ar putea fi depăşit prin anumite eforturi. Sau poate că nu", comentează Associated Press în articolul despre activităţile cibernetice CIA dezvăluite de WikiLeaks. "Tocmai am încercat asta. Bitdefender încă rezistă nebuneşte", reacţiona un presupus hacker CIA la sugestiile privind metode pentru depăşirea sistemului de securitate cibernetică.
Un reprezentant Bitdefender, Marius Buterchi, a declarat pentru Associated Press că singura concluzie este următoarea: "Noi detectăm metodele CIA".RFI:
Francezii din diaspora nu vor putea vota electronic, adică prin internet, la viitoarele alegeri legislative din luna iunie. Decizia luată de autorităţile de la Paris este motivată de teama de cyber-atacuri dar este contestată de opoziţie şi în particular de François Fillon, candidatul conservator la prezidenţiale.
Recomandările Agenţiei naţionale a securităţii sistemelor informatice - ANSSI - au împins guvernul de la Paris să ia decizia de a interzice votul electronic la viitoarele legislative. "Nivelul ameninţării cu cyber-atacuri - atacuri informatice - este extrem de ridicat şi ar putea afecta buna desfăşurare a votului electronic" a explicat secretarul de stat însărcinat cu francezii din străinătate. Matthias Fekl afirmă în particular că cyber-destabilizarea ar putea veni în acest context electoral din partea Rusiei
În Franţa, votul prin internet s-a efectuat prima dată în 2012 şi doar pentru legislative, pentru alegătorii înscrişi într-una din cele 11 circumscripţii din străinătate. Pentru mulţi francezi din diaspora acest lucru era considerat un mare pas înainte întrucât, chiar dacă majoritatea dintre ei trăiesc în oraşe mari din străinătate, există şi comunităţi mai răspândite pentru care votul electronic reprezintă singura modalitate de a-şi alege deputatul. Și în aceste condiţii favorabile, acum 5 ani doar circa un sfert din francezii stabiliţi în afara Hexagonului votaseră la legislative. Lipsa opţiunii electronice riscă la vară să diminueze şi mai mult rata participării.
Decizia guvernamentală a fost deîndată criticată de mai mulţi aleşi ai diasporei franceze, unii dintre ei lansând petiţii on-line ca să-i convingă pe responsabili parizieni să revină asupra hotărârii. Alţii, inclusiv din fosta tabără guvernamentală, au fost mult mai virulenţi. Astfel, Axelle Lemaire, fost secretar de stat la Digital şi Inovaţie, actualmente în echipa de campanie a candidatului socialist la prezidenţiale, Benoît Hamon, a denunţat pe reţeaua Twitter "o negare a democraţiei".
2,5 milioane de francezi în diaspora
François Fillon, candidatul dreptei la viitoarele prezidenţiale, a folosit acelaşi ton, estimând că abandonarea votului electronic se aseamănă cu o "negare a democraţiei, un atac scandalos la adresa celor 2,5 milioane de francezi de peste hotare".
