Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Mizele vizitei lui Francois Hollande în România

iohannis hollande

RFI:

François Hollande, preşedintele Franţei, începe luni o vizită de stat de două zile în România. Agenda discuţiilor pe care le vor purta liderul de la Paris cu omologul său român Klaus Iohannis este extrem de încărcată, atât din punct de vedere politic cât şi economic sau cultural.
François Hollande şi Klaus Iohannis vor căuta în primul rând să-şi coordoneze poziţiile pe marile dosare europene înaintea Consiliului european informal de vineri de la Bratislava. Brexit, problema migranţilor, viitorul construcţiei europene, imigraţia – crizele cu care se confruntă Europa sunt numeroase. Hollande îşi încheie astfel la Bucureşti un ciclu de intense consultări europene.
Francezii caută o convergenţă a liniilor în domeniile securităţii frontierelor, a apărării europene dar şi a promovării intereselor tinerilor europeni. Tot atâtea sectoare în care nu ar urma să existe probleme cu Bucureştiul întrucât la Paris se apreciază faptul că « România are ambiţia de a se implica în marile dosare europene. Relaţia dintre Franţa şi România ilustrează Europa pe care ne-o dorim pentru mâine: o Europă a investiţiilor, a tehnologiilor de viitor şi a securităţii » se notează la Elysée. Oficialii francezi salută în acest context decizia Bucureştiului de a accepta în cele din urmă cotele de refugiaţi decise de Bruxelles după ce, într-o primă etapă, România a fost defavorabilă acestei opţiuni.
Bucureştiul speră într-un semnal pozitiv de la Hollande în dosarul Schengen
Nu va lipsi de pe agenda discuţiilor de la Bucureşti nici dosarul Schengen. « România a făcut eforturi considerabile pentru a combate corupţia, crima organizată şi pentru a-şi apăra frontierele şi, în plus, a adoptat PNR - registrul de nume al pasagerilor curselor aeriene – necesar pentru a combate mai eficient terorismul » subliniază Parisul. Surse oficiale franceze care salută deci « progresele realizate de România » dar reamintesc că « decizia privind aderarea la Schengen nu depinde doar de Franţa ci se ia într-un cadru european mai larg ». La Bucureşti se speră totuşi « într-un semnal pozitiv din partea preşedintelui Hollande în dosarul Schengen » estimându-se că « participarea României la acest spaţiu de liberă circulaţie nu poate fi decât benefică tuturor ».
O cooperare economică fructoasă care mai poate fi ameliorată
Schimburile comerciale franco-române au tot crescut în ultimul deceniu pentru a depăşi în 2014 cifra de 6,8 miliarde de euro, cu 5 procente mai mult decât în anul precedent. Franţa este astfel al patrulea partener comercial al României. Peste 8 mii de societăţi franceze însumand un capital investit de două miliarde şi jumătate de euro sunt instalate în România. Telecomunicaţiile, construcţiile, distribuţia de apă şi gaze sunt doar câteva din sectoarele cele mai importante ale cooperării economice dentre România şi Franţa.
O cooperare fructoasă aşadar care mai poate fi însă ameliorată, domeniul economic fiind unul prioritar în Foaia de parcurs actualizată a Parteneriatului strategic. “Există mai multe proiecte de investiţii în infrastructuri şi energie” spunea în urmă cu doar trei luni preşedintele François Hollande cu ocazia vizitei la Paris a premierului Dacian Cioloş.
Cu ocazia vizitei de stat efectuate acum în România, liderul de la Paris va fi însoţit de un grup de circa 30 de oameni de afaceri, “o cifră foarte mare pentru o deplasare în Europa” se subliniază în anturajul preşedintelui francez. Respectivii patroni sunt dealtfel invitaţi să participe la forumului economic organizat marţi dimineaţa pe tema “Parteneriatele franco-române de viitor”. François Hollande va inaugura cu ocazia vizitei sale de acum şi uzina Airbus Helicopters din Braşov-Ghimbav, sperându-se ca acest parteneriat să urmeze modelul reuşitei Dacia-Renault. Investiţia totală în acest nou proiect se ridică la aproape 56 de milioane de euro, în mare parte de la partea franceză. Ajutorul de la statul român se ridică la circa 5 milioane de euro.

Ziarul Financiar:

Gabriel Biriş, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor responsabil cu legislaţia fiscală, a propus modificarea Codului Fiscal încercând câteva simplificări, clarificări ale unei legi şi aşa extrem de stufoase, dar mai mult decât atât a pus pe masă, prin câteva prevederi, schimbarea unei filosofii fiscale.
Deşi a lucrat la aceste modificări sute de ore, după cum spune, în numai trei ore proiectul a fost tocat la sânge în spaţiul public, ceea ce a avut ca rezultat final retragerea sprijinului din partea ministerului, ministrului şi a Guvernului şi în final demisia lui.
În rezumat, pentru companii, pentru angajatori, pentru patroni, aceste modificări erau foarte bune, inclusiv prin reducerea unor impozite. Spre exemplu, CAS şi CASS s-ar fi redus cu 4,6 puncte procentuale din fondul de salarii, bani care ar fi rămas companiei.
Discuţia însă se complică la modificările care au legătură cu persoanele fizice şi angajaţii.
1. Pentru românii care cred că au averi de peste 1 milion de euro, s-ar fi introdus un moment T0 în care să-şi declare tot ce au şi să plătească un impozit de 16%. Dacă ar fi fost prinşi după această dată, impozitul ar fi urcat la 75% (astăzi dacă eşti prins plăteşti 16%).
2. CAS (sănătate) s-ar fi mutat de la companie la angajat, iar pentru păstrarea salariului net Biriş propunea obligativitatea firmelor (de stat şi private) să majoreze salariul brut. De la 10,5%, cât este în prezent, CAS ar fi urcat la angajat la 21,7%, iar compania ar fi scăpat de 15,8% - cât trebuie să plătească acum în contul angajatului.
Atenţie! Plata contribuţiilor de asigurări sociale către stat ar fi fost făcută în continuare tot de către companie, prin reţinere la sursă. Poate prin această măsură, angajaţii ar fi conştienţi de taxele şi impozitele pe care le plătesc la stat.
Dacă ar vedea că 70% din valoarea unui salariu net se duce pe impozit, CAS, CASS (la un salariu brut de 3.000 de lei, netul este de 2.104 lei, iar toate taxele către stat, plătite atât de angajat cât şi de angajator, se ridică la 1.587 de lei – din care angajatul are taxe de 896 de lei, iar angajatorul de 691 de lei ; deci în total, o firmă trebuie să aibă 3.681 lei fond de salarii pentru a plăti şi netul şi taxele), poate angajaţii ar fi conştienţi de taxele pe care le ia statul şi ar cere socoteală guvernelor, primăriilor, insituţiilor statului. Aşa, toată lumea este preocupată doar de salariul net, pentru că dările sunt treaba patronului. Pot să fie şi 300%.
3. Toate veniturile unei persoane fizice să fie impozitate la acelaşi nivel cu CAS şi CASS astfel încât să nu existe discriminări. Aici, PFA-urile ar fi fost dezavantajate.
4. În schimb, Biriş propunea ca suma maximă de plată a CAS şi CASS să fie limitată, luându-se în considerare 5 salarii medii brute pe economie - respectiv să plăteşti o sumă maximă,  indiferent de venitul care trece de 5 salarii medii brute pe economie. Adică, dacă ai 25.000 de lei pe lună, suma maximă de plată pentru CAS şi CASS va fi calculată pentru un nivel de 13.400 de lei pe lună (cât înseamnă 5 salarii medii brute pe economie).
Modificările propuse de Biriş nu au trecut însă testul public, al televizorului, cum ar fi “guvernul tehnocrat pregăteşte dublarea impozitelor pentru români”.
Ministrul finanţelor, premierul şi guvernul nu au sărit să susţină modificările, lăsându-l pe Biriş în offside, să se lupte singur cu ceea ce a propus.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.