Mocăniţa de la Valea Bistriţei ar putea circula în scop turistic cel puţin pe tronsonul Frânceşti -Bistriţa, un investitor privat fiind interesat de achiziţionarea şi punerea la dispoziţia turiştilor a acestei porţiuni din calea ferată pe care s-a transportat până în 2019 calcar la fostele Uzine Sodice Govora, a anunţat, joi, Primăria Costeşti.
"Referitor la calea ferată Bistriţa-Govora, care urmează să fie dezafectată, vă informăm că pentru tronsonul Frânceşti-Bistriţa a fost semnat un pre-contract de vânzare-cumpărare cu un investitor privat. Scopul acestei achiziţii este transformarea acestui tronson într-o cale ferată turistică", au transmis pe pagina de Facebook autorităţile din Costeşti, care promit să vină cu noutăţi pe măsură ce astea vor apărea.
Demersuri pentru salvarea mocăniţei din această zonă a judeţului Vâlcea şi utilizarea ei în scop turistic au fost făcute încă de anul trecut şi de Asociaţia Kogayon şi Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, care au iniţiat în acest sens şi o petiţie online ce a strâns până acum circa 3.000 de semnături.
Propunerea lor, lansată autorităţilor judeţene şi locale din zonă, de a începe discuţii cu proprietarii căii ferate pentru un eventual parteneriat public-privat sau altă formă de utilizare a acestei infrastructurii feroviare nu a primit însă un răspuns favorabil din partea Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea, transmite Agerpres.
"Pe scurt, CJ Vâlcea spune că nu-şi poate asuma o astfel de investiţie. Proprietarul actual al căii ferate a comandat un "Raport tehnic privind starea liniei de cale ferată", care arată că "se impune demararea proiectului de desfiinţare". Justificare e economică (reabilitarea ar costa peste 20 milioane euro, faţă de cheltuiala de desfiinţare de doar 1,33 milioane euro). Vom continua demersurile şi vom solicita acel Raport tehnic. Am propus realizarea unui studiu pentru salvarea măcar a porţiunii din sectorul superior (Tomşani-Bistriţa), pe care suntem dispuşi să-l şi finanţăm şi am adus susţinerea unor parteneri cu experienţă în turismul feroviar. Am solicitat repetat şi o întâlnire pentru a discuta propunerea noastră, la care CJ Vâlcea nu ne-a răspuns", spuneau în urmă cu mai bine de şase luni reprezentanţii Asociaţiei Kogayon.
Povestea acestei mocăniţe, singura de la sud de Carpaţi, a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, când prin ordin regal a fost înfiinţată o linie de tren cu ecartament îngust, care lega zona montană a Vaideeniului de oraşul Băbeni. Era o rută de aproximativ 50 de kilometri pe care se aduceau lemne de la munte, dar era folosită şi pentru transportul muncitorilor din localităţile de pe traseu - Vaideeni, Costeşti, Tomşani, Frânceşti şi Băbeni. Aceasta a funcţionat până după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost desfiinţată de autorităţile comuniste ca urmare a dezvoltării infrastructurii rutiere şi demontată pe traseul Tomşani-Vaideeni.
În 1959 însă, odată cu construirea Uzinelor Sodice Govora, mocăniţa a fost repusă în funcţiune pentru a aduce calcar de la Costeşti, pe un traseu modificat între platforma chimică din Râmnicu Vâlcea spre Băbeni şi de la Tomşani spre carieră, dar care păstrează circa 70% din vechea linie.
În prezent, calea ferată ce străbate cinci localităţi din judeţul Vâlcea - Mihăeşti, Băbeni, Frânceşti, Tomşani şi Costeşti - nu mai este folosită, transportul de calcar către platforma chimică din Râmnicu Vâlcea fiind sistat în 2019, odată cu decizia proprietarilor uzinei de sodă, grupul polonez Ciech SA, de a opri producţia.
Actualii proprietari, două companii româneşti, dintre care una este specializată în valorificarea unei game largi de deşeuri, au preluat activele fostei fabrici, inclusiv linia de cale ferată, în urmă cu aproximativ un an.
Comentează