'Modelul Viktor Orban' câștigă influență în Europa. Încă o formațiune politică propune soluțiile premierului maghiar

Fostul premier conservator sloven Janez Jansa speră într-o revenire la putere în urma alegerilor legislative de duminică, după ce a agitat spectrul unei invazii de migranţi în micul stat cu două milioane de locuitori situat pe fosta "rută balcanică a migraţiei", relatează AFP, informează Agerpres.

Nevoit să demisioneze în 2013 din cauza unui scandal de corupţie datând din primul său mandat (2004-2008), liderul veteran al Partidului Democrat Sloven (SDS) conduce în sondaje cu 25,5% din intenţiile de vot.

Susţinut activ de premierul naţionalist-conservator Viktor Orban, Jansa a înăsprit retorica formaţiunii sale, clasată până nu demult ca fiind de centru-dreapta, şi nu ezită să "împrumute" accente xenofobe de la aliatul său ungar.

Jansa, în vârstă de 59 de ani, l-a depăşit cu mult în sondaje pe premierul în exerciţiu Miro Cerar, asupra căruia patru ani la putere şi-au pus amprenta în pofida unei creşteri economice record şi al cărui Partid al centrului modern (SMC) este cotat doar cu 8,8% în sondaje.

Vezi și: Slovacia: Anchete fiscale în jurul lui Andrej Kiska, actualul președinte

Totuşi, atenţionează politologii, Janez Jansa va fi nevoit să poarte negocieri delicate pentru a-şi asigura o majoritate guvernamentală. Deocamdată, singurul partid care s-a angajat să-l susţină este mica formaţiune Noua Slovenie (centru-dreapta, 8,3% în sondaje).

În acest context, independentul Marjan Sarec, fost actor devenit primarul unui orăşel de provincie, pare să se afle în postura de a face jocurile, cu 13,7% din intenţiile de vot.

În pofida reculului înregistrat de Cerar, blocul care formează actuala majoritate de centru-stânga continuă să beneficieze, în total, în sondaje de 29,4% din intenţiile de vot, social-democraţii fiind creditaţi cu 12,5%, iar partidul pensionarilor Desus cu 8,1%.

La fel ca actualele formaţiuni guvernamentale, şi Sarec a exclus, deocamdată, o alianţă cu Jansa.

"Răspândirea fricii de migranţi şi implicarea premierului dintr-un stat vecin în campania noastră înseamnă depăşirea liniei roşii. Nici eu, nici membrii listei mele nu ne putem înscrie într-o astfel de constelaţie", a declarat Marjan Sarec pentru AFP.

Toate opţiunile rămân însă pe masă până după scrutin, consideră politologul şi profesorul universitar Matevz Tomsic. Atunci "toate cărţile vor fi rearanjate şi pot apărea noi coaliţii", apreciază acesta.

Şi Jansa s-a arătat încrezător în acest sens: "Telefoanele încep să sune imediat după ce se află rezultatele", a subliniat el într-o dezbatere televizată, dând asigurări că este gata să lanseze discuţii cu toate partidele după vot.

Mai mult, liderul conservator ar putea beneficia şi de pe urma unei participări slabe la vot, care potrivit institutelor de sondare nu ar urma să treacă de 60%.

Pentru prima dată în 10 ani, alegerile din Slovenia au loc într-un context de creştere economică susţinută şi şomaj scăzut, după ce în 2008 ţara a fost lovită din plin de criza economică şi a fost pe punctul de a recurge la asistenţă financiară internaţională, în 2013.

Vezi și: Ungaria: Peter Szijjarto face aprecieri la adresa Israelului

Campania s-a derulat cu toate acestea într-o atmosferă de nemulţumire socială, pe fondul revendicărilor de creştere a salariilor şi pensiilor, după zece ani de austeritate. S-a mai cerut o reformă a sistemului de sănătate, considerat ineficient şi costisitor, precum şi îmbunătăţirea climatului de afaceri, probleme care au contribuit la decizia lui Cerar din martie de a renunţa la mandatul de premier doar cu puţin mai devreme de termen, devansând astfel şi scrutinul legislativ care oricum era prevăzut pentru luna iunie.

Pe parcursul campaniei, Jansa a reuşit să facă din imigraţie o temă centrală, cu sprijinul media finanţate cu fonduri ungare, după cum a dezvăluit miercuri cotidianul Dnevnik.

Peste 500.000 de migranţi au tranzitat Slovenia în 2015 şi 2016, pentru a-şi continua apoi drumul spre vestul Europei, val care a determinat guvernul lui Cerar să ridice un gard de 200 km la frontiera croată. În prezent, în Slovenia trăiesc doar o mie de refugiaţi şi solicitanţi de azil, conform cifrelor oficiale.