Premium
Au fost aprobate, în ambele Camere ale Parlamentului, 42 de modificări şi completări aduse la Legea Educaţiei Naţionale (LEN) şi la Legea creşelor, urmând ca legea de modificare să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
"În urmă cu 2-3 ani, din partea UDMR am primit sarcina de a inventaria problematica din învăţământ. Am avut un dialog foarte larg cu toţi actorii din sistem: cu asociaţiile profesorilor, cu asociaţiile elevilor, cu mediul de afaceri pe anumite zone, învăţământul dual şi desigur, cu părinţii. În urma acestor consultări am depus o iniţiativă legislativă care a avut intervenţii pe Legea Educaţiei Naţionale, începând de la educaţia timpurie până la învăţământul universitar. Pot să spun că este o satisfacţie a mea, coordonatorul acestei echipe, că cel puţin am reuşit în proporţie de aproape 3/4 din iniţiativă s-o finalizăm prin adoptare în ambele Camere. Practic această iniţiativă, care are un raport foarte complex, modifică două legi: Legea Educaţiei Naţionale, şi complementar, Legea creşelor. Avem 36 de puncte care modifică LEN şi alte şase care modifică Legea creşelor", a afirmat deputatul UDMR Szabo Odon.
„Am introdus în lege o prevedere care spune că pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% (nu 75% cât era) din orele de predare şi evaluare, lăsând profesorului 35% (nu 25%) din timpul alocat disciplinei de studiu", a subliniat deputatul.
Alte schimbări:
- Numărul mai redus al copiilor în clasă (cu 3-5 copii, în general) şi gratuitatea navetei, inclusiv pe plan local pe mijloacele de transport, sunt alte prevederi ale acestei iniţiative. De exemplu, în educaţia antepreşcolară, grupa va cuprinde în medie 6 copii, la preşcolari, grupa va avea în medie 12 copii; clasa din învăţământul primar va avea în medie 17 elevi, la gimnaziu - 22 de elevi; la şcolile de artă, clasa va avea 14 elevi şi maximum patru grupe.
- Elevii şi studenţii vor avea gratuitate pentru accesul în muzee, la concerte, la teatru, operă, film şi la alte manifestări culturale şi sportiv organizate de instituţii publice.
- Un psiholog şcolar va avea în evidenţă, potrivit modificărilor aprobate, cel mult 500 de elevi, comparativ cu 800 cât era anterior, respectiv 300 de copii de grădiniţe.
- S-a introdus posibilitatea de finanţare a internatelor şcolare şi de către administraţiile publice locale. De asemenea, a fost introdusă în Legea Educaţiei profesia de bonă ca personal auxiliar.
- Pentru copiii cu vârste între doi şi trei ani, deputatul a precizat că s-a prevăzut în cadrul legal că acele grădiniţe care nu au în structură o creşă pot să instituţionalizeze aceşti copii, "un fel de grupă pregătitoare ca grupa zero la şcoală", şi primesc normativul per capita exact ca şi pentru copiii de grădiniţă.
- O altă chestiune importantă pentru educaţia timpurie: cupoanele sociale pot fi acordate şi de către autorităţile publice locale. Aceste ajutoare de 50 de lei pe copil, acordate de minister în prezent, au ca scop să reducă abandonul şcolar. Cuantumul, condiţiile de acordare şi regulamentul de acordare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local.
- Grădiniţele cu program săptămânal (cele circa 30 din ţară) vor furniza servicii pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor, respectiv când ambii părinţi lucrează noaptea, în caz de urgenţe medicale ale părinţilor sau membrilor din familie ori deces în familie.
- Administraţiile publice locale vor stabili criterii speciale pentru înscrierea copiilor în creşe provenind din familii monoparentale, familii cu copii cu dizabilităţi şi cazuri sociale speciale.
- În ce priveşte Programul "Masa caldă la şcoală" se va introduce, în tot sistemul, gratuitatea pentru acest program. Se va realiza progresiv, de la 50 de şcoli în prezent, la 150 de şcoli în ţară, până în anul 2030. "Deoarece s-a demonstrat că o treime din aceste 150 de şcoli nu pot realiza masa caldă, noi am spus aşa: cei care pot şi demonstrează că au capacitatea să ofere acest program, aceia intră din anl şcolar următor în program. Spunem că e 7 lei/beneficiar obligatoriu, dar administraţia locală poate să dea bani în plus", a afirmat Szabo.
- Prevederile privind programul "Şcoala după şcoală", acolo unde statul, consiliile judeţene sau locale nu îl finanţează, dau posibilitatea părinţilor să susţină financiar, în diferite forme, organizarea lui, prin contracte de furnizare servicii cu profesori, cu PFA, cu ong-uri.
- Deputatul Szabo Odon a mai menţionat că, prin noile prevederi, va exista posibilitatea de a da examen în limba învăţată la orice universitate din România, precum şi posibilitatea de a primi finanţare complementară pentru învăţământ în internate.
- La articolul 107 din LEN, a fost introdusă finanţare suplimentară pentru "însuşirea limbii române în unităţile de învăţământ cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale", dar şi "pentru însuşirea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională sau a unei minorităţi naţionale".
Vezi si: VIDEO Ordonanța pentru anticipate, ținută la sertar în Guvern. Varianta B în PNL .
