Premium
Celulele imune din creierul persoanelor cu boala Alzheimer par să se comporte diferit faţă de cele ale indivizilor cu un creier sănătos pentru vârsta lor, potrivit unei analize a activităţii genice a celulelor, potrivit news.ro.
Descoperirea sugerează că ar putea fi posibilă tratarea bolii Alzheimer prin modificarea comportamentului acestor celule, explică Katherine Prater, expert în neurologie şi neuroinflamaţie la facultatea de medicină a universităţii din Washington.
„Dacă putem determina ce fac (aceste celule), am putea fi capabili să le schimbăm comportamentul cu ajutorul unor tratamente care ar putea preveni sau încetini această boală”, a declarat ea.
O cercetare, realizat de echipa sa de la UW Medicine, Centrul de cancer, Fred Hutchinson, de la universitatea de stat din Arizona, şi universitatea din Carolina de Nord, a fost publicat în revista Nature Aging.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat celulele imunitare numite microglia, care joacă o varietate de roluri esenţiale în creier.
Acestea:
- promovează dezvoltarea creierului şi învăţarea, prin stimularea noilor conexiuni între celulele creierului şi eliminarea acelora de care creierul nu mai are nevoie;
- îndeplinesc sarcini de întreţinere de rutină, precum eliminarea celulelor moarte şi a deşeurilor nedorite rămase în creier urma proceselor chimice;
- protejează creierul de infecţii, prin înghiţirea microbilor şi eliberarea de semnale chimice, care ajută la organizarea răspunsului imunitar al organismului.
Cu toate acestea, rolul lor în boala Alzheimer a fost mai puţin clar. De exemplu, se pare că protejează creierul prin curăţarea depozitelor de amiloid, aglomerări de proteine toxice care se formează în creierul persoanelor cu această boală, dar este posibil ca ele să contribuie şi la un proces inflamator observat în boala Alzheimer care duce la moartea celulelor cerebrale.
Pentru a înţelege mai bine ce fac aceste celule, cercetătorii au examinat ce gene erau active în microglia prelevate din creierele persoanelor cu Alzheimer şi din cele sănătoase.
Întrucât genele controlează comportamentul unei celule, ştiind care dintre acestea sunt active poate ajuta la înţelegerea funcţiilor acestora.
Pentru a identifica ce gene sunt active, oamenii de ştiinţă au profitat de faptul că, atunci când o genă este activată, instrucţiunile codificate în secvenţa sa de ADN sunt copiate, sau transcrise, într-o moleculă înrudită numită ARN.
Prin urmare, prin secvenţierea ARN-ului din nucleul unei celule, folosind o tehnică numită secvenţierea ARN-ului dintr-un singur nucleu, este posibil să se ştie ce gene sunt active în diferite celule.
În cadrul cercetării, echipa a studiat microglia din creierul a 12 persoane care au murit cu Alzheimer şi 10 care nu au avut boala.
Ei au descoperit că populaţiile de microglia din ambele seturi de creiere erau diverse, populaţiile încadrându-se în 10 subpopulaţii, fiecare dintre acestea – pe baza activităţii genelor – prezentând probabil caracteristici şi comportamente diferite.
Deşi populaţiile de microglia erau similare în ambele seturi de creiere, proporţia acestora a fost diferită, unele populaţii fiind mai răspândite în creierele afectate de Alzheimer.
Diferenţele ar putea fi atribuite contribuţiei celulelor la distrugerea celulelor cerebrale observate în cazul bolii Alzheimer sau ar putea rezulta din distrugerea cauzată de boală, crede Katherine Prater.
”În acest moment, nu putem spune dacă microglia provoacă patologia sau dacă patologia determină aceste microglia să-şi modifice comportamentul”, spune ea.
Printre populaţiile care au fost mai răspândite în creierele afectate de Alzheimer se aflau celule care păreau a fi într-o stare preinflamatorie.
Aceste celule ar putea avea o capacitate redusă de a îndeplini sarcinile de eliminare a deşeurilor din creier pe care microglia le îndeplineşte în mod obişnuit.
De asemenea, oamenii de ştiinţă au observat că există mai puţine celule protectoare despre care se crede că promovează îmbătrânirea sănătoasă.
”Acum că am determinat profilurile genetice ale acestor microglia, putem încerca să aflăm exact ce fac şi sperăm că vom identifica modalităţi de a le schimba comportamentele care ar putea contribui la boala Alzheimer”, a declarat Prater.
