Secția pentru procurori a CSM a decis, pe 6 noiembrie 2018, că nu sunt îndeplinite condițiile legale de reîncadrare a procurorului Mariana Alexandru la DNA, în ciuda faptului că Direcția Legislația, Documentare și Contencios a CSM ar fi emis, potrivit unor surse juridice, un punct de vedere în care se arată că sunt îndeplinite condițiile legale. Mariana Alexandru, procuror cu vechime de 30 de ani, a cerut reîncadrarea în funcţie, la exact patru ani de la pensionarea forţată. În prezent consilieră a şefului DIICOT, Mariana Alexandru a intrumentat dosare grele în care au fost condamnaţi Adrian Năstase, Elena Udrea, Cătălin Voicu şi Monica Iacob Ridzi. Decizia finală privind reîncadrarea va fi luată de plenul CSM.
Vezi AICI motivarea integrală a hotărârii SP a CSM! (.pdf)
"În aplicare acestor dispoziţii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 661 din 03 iulie 2008 a stabilit procedura care trebuie urmată pentru soluţionarea cererilor de reîncadrare, potrivit prevederilor de la capitolul III din hotărâre, Secţia pentru procurori fiind abilitată să verifice dacă persoana care solicită reîncadrarea în funcţia de procuror îndeplineşte condiţiile în acest sens, respectiv: a depus cererea, însoţită de cetificatul de cazier judiciar, certificatul de cazier fiscal şi un certificat medical privind starea de sănătate a solicitantului, la conducătorul parchetului la care şi-a desfăşurat activitatea la momentul pensionării, a fost formulat punct de vedere de către colegiul de conducere al parchetului ierarhic superior parchetului la care se solicită reîncadrarea, în conformitate cu discuţiile art. 2 II. 3 din Hotărârea nr. 661 din 04 iulie 2008, iar în fundamentarea acestuia au fost avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să-şi continue activitatea în condiţiile corespunzătoare", se arată în motivarea deciziei Secţiei pentru procurori a CSM din 6 noiembrie.
Art. 3. al Hotărârii invocare în motivare prevede: "(1) Manifestarea intenției fostului judecător/procuror pensionat, de reîncadrare în funcția deținută anterior, concretizată într-o cerere, se prezintă președintelui instanței/conducătorului parchetului la care a funcționat anterior pensionării sau, după caz, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, la cerere urmând să se atașeze certificatul de cazier judiciar, certificatul de cazier fiscal și un certificat medical privind starea de sănătate a solicitantului;"
Deși invocă o hotărâre a CSM pentru a-și justifica recomandarea către plen, tocmai acea hotărâre prevede că magistratul trebuie să formuleze cererea procurorului șef DNA. Dacă şeful DNA este titularul unei asemenea cereri, logic, reîncadrarea se face la DNA. Practic, procurorii din Secție reinventează legea și afirmă negru pe alb că, odată plecat din DNA, nu mai ai dreptul să revii. Bineînțeles, acest raționament se aplică selectiv, pentru că Laura Codruța Kovesi a putut reveni la DIICOT după aproape 10 ani, fără probleme.
"În procesul verbal, încheiat la data de 10 septembrie 2018, membrii colegiului de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu unanimitate de voturi, au hotărât comunicarea către Consiliul Superior al Magistraturii a punctului de vedere formulat referitor la solicitarea de reîncadrare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a doamnei MARIANA ALEXANDRU, în curprinsul căruia s-a precizat că Direcţia Naţională Anticorupţie este o structură specializată care are o lege specială de organizare şi funcţionare, astfel că reîncadrarea fără concurs a foştilor procurori care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare nu se poate realiza direct la structura specializată", se mai arată în motivare.
Dincolo de faptul că argumentul invocat nu stă în picioare (art. 83, alin. 3 al Legii 303/2004 spune clar că reîncadrarea se face fără concurs), Colegiul de conducere al DNA şi-a depăşit şi atribuţiile stabilite de hotărârea 661/2008 a CSM. Acelaşi articol 3 prevede că se punctele de vedere trebuie să se refere doar la capacitatea (dovedită prin actele necesare) ca procurorul să-şi desfăşoare activitatea în condiţii corespunzătoare:
"(8) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al Direcției Naționale Anticompție transmit Consiliului Superior al Magistraturii punctul de vedere al colegiului de conducere și cererea de reîncadrare, la care sunt atașate documentele stabilite la alin. (1);
(9) În fundamentarea punctelor de vedere care însoțesc propunerea de avizare a reîncadrării în funcție vor fi avute în vedere orice aspecte din care să rezulte dacă solicitantul este în măsură să își continue activitatea în condiții corespunzătoare;"
"Doamna Mariana Alexandru a fost delegată şi, ulterior, numită în funcţia de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, astfel că, în opinia Secţiei pentru procurori, ar fi admisibilă o eventuală cerere, formulată de doamna Mariana Alexandru, de reîncadrare în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova", mai spun procurorii din CSM.
Secția pentru procurori intepretraza legea după bunul plac și blochează un procuror să revină în magistratură, deși orice magistrat, conform legii, își manifestă doar intenția de a reveni, iar legea îi spune unde poate să revină. Procurorii din CSM decid însă că nu sunt îndeplinite condițiile pentru că magistratul nu a indicat parchetul corect, în opinia lor. Secția pentru procurori transformă o procedură riguroasă într-un joc de tip "știi și câștigi": - Unde doriți să reveniți? - În magistratură. - La ce parchet? - Păi legea spune că unde am activat, deci la DNA. - Greșit. Mai încercați o dată!
Bomboana de pe coliva Secţiei pentru procurori o regăsim în următorul paragraf: "Totodată, Secţia pentru procurori are în vedere situaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde, în prezent, din cele 153 de posturi de execuţie, 143 sunt ocupate, iar 10 sunt vacante, însă nu la Structura centrală."
În primul rând, datele prezentate de Secţia pentru procurori sunt eronate. Situaţia posturilor de parchete la 06.11.2018, exact ziua hotărârii Secţiei, arată că la DNA sunt prevăzute 153 de posturi de execuţie şi 42 de posturi de conducere. Posturi de execuţie vacante sunt 14 (nu 10, cum susţine Secţia), iar posturile de conducere vacante sunt 25. În al doilea rând, precizările Secţiei vin după ce în luna octombrie au plecat de la DNA 9 procurori, ca urmare a intrării în vigoare a OUG 92/2018, iar în sistem se generase o adevărată isterie cu privire la posibilitatea ca DNA să rămână fără procurori.
În final, de departe cel mai halucinant argument, ce poate fi încadrat cu ușurință la discriminare și orice altă încălcare a drepturilor omului: Secția decide că nu trebuie reincadrat procurorul pentru că ar fi incidente prevederile vechii legi și ar beneficia de cumulul pensiei cu salariul.
Comentează