Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Motivarea unui eșec de proporții pentru Kovesi - De ce a fost achitat Gabriel Oprea în dosarul DNA Gigină (Document)

Fostul ministru Gabriel Oprea a fost achitat luni, 6 martie 2023, în dosarul morții polițistului Bogdan Gigină. Trimis în judecată pentru ucidere din culpă, Oprea a fost achitat de Tribunalul București pe motiv că fapta nu există. Hotărârea instanței poate fi atacată cu apel. După cum prevăd noile reguli de procedură, motivarea hotărârii judecătorești s-a făcut odată cu pronunțarea. STIRIPESURSE.RO prezintă mai jos cele mai relevante aspecte cuprinse în motivarea de 50 de pagini a judecătorului Sorin-Vasile Ivanciuc de la Tribunalul București.

  • O scurtă precizare se impune, înainte de a prezenta raționamentul instanței. Hotărârea de achitare a lui Gabriel Oprea în cazul decesului polițistului Bogdan Gigină a inflamat opinia publică. Pentru a înțelege ce este în spatele unei hotărâri judecătorești trebuie mai întai să înțelegem ce este adevărul juridic, dincolo de emoții și chiar de logică elementară. Adevărul juridic este determinat de regulile și standardele legale, iar acestea sunt aplicate și interpretate de către specialiști în drept care au cunoștințe și experiență necesare pentru a face judecăți obiective și precise într-un caz specific. Opiniile oamenilor neprofesioniști pot fi importante și trebuie luate în considerare în anumite contexte, dar nu sunt la fel de relevante sau influente ca adevărul juridic în sine. Există cazuri în care adevărul juridic poate să sfideze logica și chiar morala, deoarece acesta este determinat de legi și reguli care pot fi imperfecte sau neclare, iar interpretarea acestora poate duce la decizii care par incorecte din punct de vedere logic sau moral. În astfel de cazuri, adevărul juridic poate părea că sfidează logica, dar este susținut de legea și standardele de probă care trebuie să fie îndeplinite pentru a declara pe cineva vinovat sau nevinovat.

Motivarea anonimizată poate fi citită AICI! (.pdf)

Instanța desființează pe rând argumentele DNA, începând de la presupusul caracter nelegal al folosirii antemergătorului de către ministrul Gabriel Oprea, continuând cu inexistența relației de cauzalitate între acțiunile ministrului și tragedia petrecută.

„Tribunalul constată că una dintre conduitele ce i se reproșează inculpatului Oprea Gabriel se referă la caracterul abuziv al însoțirii deplasărilor cu echipaje de poliție rutieră, cu consecința punerii polițiștilor în situații de risc sporit. Această conduită se circumscrie în opinia Parchetului nerespectării dispozițiilor legale pentru desfășurarea unei activități, respectiv activitatea de însoțire a ministrului afacerilor interne.

În concret, Parchetul susține că dispozițiile legale încălcate sunt cele prevăzute de art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația de drumurile publice, cu următorul conținut: „în situații deosebite, care impun deplasarea în regim de urgență, pot beneficia de însoțirea cu echipaje ale poliției rutiere și miniștrii din Guvernul României”.

Examinând conținutul acestei norme, Tribunalul remarcă faptul că aceasta nu reglementează vreo obligație de prudență sau diligență specifică activității de conducere pe drumurile publice a unui vehicul (incluzând și activitatea de însoțire a unor demnitari) și nu stabilește reguli de conducere/circulație pe drumurile publice, ci reprezintă un cadru general de acordare a unor drepturi pentru anumiți demnitari ai statului român.

Prin urmare, Tribunalul reține că pretinsa încălcare a prevederilor art. 223 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 constând în atribuirea în mod nelegal a dispozitivului de însoțire nu are aptitudinea de a constitui o conduită tipică pentru varianta agravată a uciderii din culpă și nu se circumscrie ipotezei ilicite prevăzute de această normă de incriminare.

Reținând că acțiunea imputată inculpatului nu se integrează în conținutul normativ al formei agravate prevăzute de art. 192 alin. (2) din Codul penal, nefiind comisă în legătură cu activitatea propriu-zisă de însoțire a ministrului afacerilor interne (conținutul acuzației nu îi reproșează inculpatului îndeplinirea în mod defectuos sau neîndeplinirea unui act necesar impus ca obligație legală sau de prudență pentru deplasarea pe drumurile publice a coloanei oficiale), Tribunalul urmează a analiza în ce măsură un astfel de comportament ar putea atrage incidența formei de bază a uciderii din culpă.

(...)

În opinia Tribunalului, prezența victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului, independent de caracterul legal sau nelegal al măsurii dispuse, nu constituie o condiție necesară și suficientă pentru producerea decesului victimei, acest efect fiind determinat în mod nemijlocit de modalitatea defectuoasă de semnalizare a lucrărilor de intervenție realizate în carosabil.

Deși Parchetul atribuie valențe cauzale prezenței victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului, Tribunalul reține că această împrejurare nu are, în realitate, o asemenea valoare, ci cel mult vorbim despre o condiție sine qua non a plasării victimei la locul producerii accidentului rutier în urma căruia aceasta a decedat.

O interpretare contrară nu numai că ar genera soluții guvernate de arbitrar, dar ar echivala deopotrivă, în eventualitatea în care inculpatului nu i-ar putea fi reproșat și un alt comportament periculos (care să fi influențat producerea accidentului rutier), cu o angajare a unei răspunderi penale obiective. Astfel, a considera că prezența victimei în dispozitivul de însoțire a inculpatului are valoare de cauză, ar însemna ca inculpatul să poată fi tras la răspundere penală chiar dacă decesul victimei ar fi survenit în orice alte condiții (ex. în urma unui accident rutier produs de un alt participant la trafic în timp ce victima se afla în staționare).

În raport cu această constatare, Tribunalul concluzionează că nu prezența motociclistului rutier în dispozitivul de însoțire a inculpatului Oprea Gabriel a condus la producerea accidentului rutier, această împrejurare putând fi caracterizată ca o simplă condiţie în lanţul cauzal, fără a avea însă semnificaţie penală.

(...)

Lipsa legăturii de cauzalitate între comportamentul reproșat inculpatului Oprea Gabriel și urmarea produsă poate fi constatată și în ipoteza aplicării în cauză a criteriului riscului egal, întrucât decesul victimei Gigină Bogdan-Cosmin s-ar fi produs și în cazul în care activitatea de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere s-ar fi realizat cu respectarea dispozițiilor legale, asumând ipotetic că aserțiunea Parchetului ar fi reală.

Așadar, reținând lipsa legăturii de cauzalitate între prezența victimei Gigină BogdanCosmin în dispozitivul de însoțire și deces, orice altă analiză ce ar tinde la stabilirea caracterului legal sau nelegal al activității de însoțire a inculpatului Oprea Gabriel cu echipaje ale poliției rutiere și identificarea persoanelor responsabile este superfluă.

De altfel, în condițiile în care la finalizarea urmăririi penale s-a dispus clasarea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, al cărei element material a fost apreciat de către Parchet ca înscriindu-se în lanțul cauzal care a provocat decesul victimei, Tribunalul reține că nici nu este învestit cu o atare stare de fapt.

Prin actul de sesizare a instanței, inculpatului Oprea Gabriel i s-a mai reproșat că a determinat, în mod implicit, viteza de deplasare a coloanei oficiale, prin comunicarea de către acesta a destinației și a momentului la care trebuia să ajungă.

(...)

Apărarea formulată de inculpatul Oprea Gabriel pe întreg parcursul procesului penal - în sensul că nu a solicitat mărirea vitezei de deplasare a echipajelor de poliție ce asigurau însoțirea sa în deplasările efectuate - corespunde adevărului și, pe cale de consecință, acuzația Parchetului sub acest aspect este lipsită de temei factual.

Pe de altă parte, Tribunalul constată că viteza de deplasare a motocicletei nu reprezintă una dintre cauzele care au condus la producerea accidentului rutier în urma căruia și-a pierdut viața victima Gigină Bogdan-Cosmin.

Astfel, la momentul producerii accidentului rutier, victima Gigină Bogdan-Cosmin se afla în compunerea coloanei oficiale a inculpatului Oprea Gabriel, deplasându-se cu regim de circulație prioritară.

(...)

Cât privește posibilitatea evitării producerii accidentului rutier, raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătorești a stabilit că, pentru distanța minimă de vizibilitate de aproximativ 30 m, victima Gigină Bogdan Cosmin ar fi putut preveni producerea accidentului, prin frânare, dacă ar fi circulat cu viteza maximă de 55 km/h, adaptată condițiilor de vizibilitate cele mai defavorabile.

Această concluzie a expertului conduce Tribunalul către o concluzie juridică, anume că accidentul rutier nu putea fi evitat nici în situația în care victima ar fi circulat cu viteza maximă admisă pe acel sector de drum, respectiv 60 km/h. Altfel spus, chiar și în eventualitatea în care victima ar fi observat obstacolele de pe calea sa de rulare în momentul apariției stării de pericol concret, adică la o distanță de aproximativ 30 m de primul obstacol, timpul și spațiul avute de acesta la dispoziție de la momentul apariției stării de pericol nu i-ar fi permis evitarea accidentului prin frânare, astfel că acesta tot s-ar fi produs.

Prin urmare, Tribunalul constată că viteza de deplasare a motocicletei nu se înscrie în antecedența cauzală a accidentului rutier (nu există legătură de cauzalitate între acțiunea victimei Gigină Bogdan-Cosmin – conducerea cu o viteză sporită a motocicletei - și urmarea imediată – decesul), întrucât accidentul rutier s-ar fi produs și în condițiile în care acesta nu s- ar fi deplasat cu o viteză specifică regimului de circulație prioritar, ci cu viteza legal admisă pe respectivul sector de drum.

Deși Parchetul a susținut că victima se deplasa la momentul producerii accidentului cu o viteză neadaptată condițiilor de trafic concrete, Tribunalul constată că în circumstanțele concrete ale speței (deplasare în regim de circulație prioritar, cu obligații specifice pentru ceilalți participanți la trafic- art. 32 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, inexistența altor autovehicule pe sensul de mers (trei benzi de circulație), prezența în intersecție a doi polițiști rutieri care au blocat traficul de pe Calea Plevnei pentru a facilita trecerea coloanei oficiale) și în condițiile în care obstacolele de pe partea carosabilă nu erau previzibile pentru victimă (nu erau vizibile), nu exista nicio împrejurare sau motiv rezonabil care să impună deplasarea victimei cu o viteză decât cea cu care a rulat.

Nu în ultimul rând, Tribunalul notează că, atâta timp cât viteza de deplasare a victimei s-a menținut în marja de siguranță permisă de lege (viteza de 84 km/h nu poate fi calificată ca fiind o viteză excepțională), nu numai că nu s-a încălcat nici o obligație de prudență impusă de aceasta, dar nici nu se poate susține că a avut loc o amplificare a riscului pentru integritatea și viața participanților la trafic, inclusiv cea a victimei.

Activitatea de conducere pe drumurile publice, deși considerată riscantă, legiuitorul a reglementat-o în mod detaliat pentru a limita cât mai mult riscurile pe care aceasta le implică, adoptând mijloace adecvate pentru fiecare situație particulară în parte, cum ar fi și cea a circulației în regim prioritar.

Din acest considerent, Tribunalul nu poate împărtăși viziunea Parchetului de ierarhizare din punct de vedere juridic a riscurilor generate de diferitele forme de manifestare a activității de conducere pe drumurile publice a autovehiculelor, în realitate toate aceste activități (indiferent dacă este vorba de circulație în regim prioritar sau nu) păstrându-se în sfera riscului permis atâta timp cât sunt respectate toate celelalte condiții legale.

Față de toate aceste considerente, Tribunalul urmează a dispune achitarea inculpatului Oprea Gabriel pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. de art. 192 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținând incidența cazului prevăzut art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală- fapta nu există.

Având în vedere soluția ce se va dispune în cauză, Tribunalul nu va mai proceda la analiza celorlalte apărări formulate de inculpat pe parcursul procesului penal, un atare demers fiind lipsit de utilitate.”

CONTEXT

Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA, în mai 2018, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă dosarul acestuia s-a plimbat pe la mai multe instanţe din motive de procedură, la Judecătoria Sectorului 1 şi apoi Tribunalul Bucureşti.

În dosar este judecat şi Petre Mazilu, administratorul firmei General MPM Impex SRL, responsabil cu execuţia unei lucrări la instalaţia subterană de gaze, care nu era semnalizată corespunzător la nivelul străzii.

"În seara de 20 octombrie 2015, agentul de poliţie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulaţie pe o stradă din municipiul Bucureşti, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuinţa sa", susţine DNA.

Motociclistul deschidea coloana oficială şi trebuia să ajungă în intersecţii înainte de restul coloanei, să se asigure că traficul este oprit, după care, în momentul apropierii restului coloanei, să se deplaseze cu viteză sporită către următoarea intersecţie pentru a repeta acest proces. După ce coloana a ajuns în intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei, poliţistul Gigină a accelerat către următoarea intersecţie, cea cu Splaiul Independenţei, unde a intrat cu motocicleta într-o groapă din carosabil, săpată de muncitorii firmei General MPM Impex SRL.

Conform DNA, accidentul rutier care a determinat decesul poliţistului Gigină s-a produs ca urmare a nerespectării de către Gabriel Oprea, Petre Mazilu şi General MPM Impex SRL a dispoziţiilor legale şi a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activităţi - activitatea de însoţire a ministrului de către poliţişti rutieri în cazul lui Oprea, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul firmei şi administratorului acesteia.

"Concret, începând cu preluarea, la începutul anului 2014, a funcţiei de ministru al Afacerilor Interne, inculpatul Oprea Gabriel a dispus - cu încălcarea dispoziţiilor legale privind însoţirea demnitarilor de către Poliţia Rutieră - însoţirea sa permanentă de către un dispozitiv de Poliţie Rutieră, iar din luna iunie 2015 a dispus ca din acest dispozitiv să facă parte şi un poliţist rutier motociclist. În acest mod, ministrul de Interne de la acea dată, Oprea Gabriel, şi-a conferit, în mod discreţionar, 'drepturi' neprevăzute de cadrul legal, 'drepturi' a căror exercitare a presupus punerea unor poliţişti rutieri în situaţii de risc sporit şi totodată a impus ca deplasarea echipajelor de Poliţie Rutieră să se facă în regim de viteză sporită", spuneau procurorii.

În opinia procurorilor, Gabriel Oprea i-a pus pe poliţiştii rutieri care au executat această acţiune de însoţire într-o situaţie permanentă de risc sporit, obligându-i să participe la o activitate ce avea un potenţial ridicat de producere a unor evenimente rutiere.

"Referitor la inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex SRL, a rezultat că aceştia, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind executarea semnalizării rutiere, nu au luat măsuri pentru instruirea angajaţilor cu privire la modalitatea corectă de realizare a semnalizării rutiere aferente lucrărilor executate pe partea carosabilă şi au pus la dispoziţia angajaţilor semne rutiere realizate artizanal, neconforme standardelor de siguranţă, faptă care a avut ca urmare realizarea total necorespunzătoare a semnalizării rutiere aferente unei lucrări executate pe strada Ştirbei Vodă din Bucureşti, în zona în care s-a produs accidentul", mai susţineau procurorii.

Din probele administrate a rezultat că cei trei inculpaţi au prevăzut posibilitatea producerii unui accident rutier letal, însă au apreciat, fără temei, că un astfel de rezultat nu se va produce. Anchetatorii au luat în calcul faptul că, la momentul producerii accidentului, victima făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a ministrului de Interne, circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie, iar dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare conduc la concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil.

"Faţă de aceste elemente de fapt s-a verificat caracterul ilicit şi culpabil al următoarelor acţiuni care au dus la decesul victimei: prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială; viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice; modalitatea deficitară de semnalizate a obstacolelor existente pe carosabil. Cu privire la primele două cauze - prezenţa victimei ca motociclist într-o coloană oficială, viteza de deplasare şi neadaptarea acesteia la condiţiile meteorologice - a rezultat că aceste activităţi au fost determinate şi că îi sunt imputabile inculpatului Oprea Gabriel", explica DNA.

Potrivit procurorilor, Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul funcţiei sale şi conferindu-şi în mod discreţionar drepturi neprevăzute de cadrul legal ce reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, ceea ce a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul victimei.

"Cu privire la cea de a treia cauză a accidentului rutier, respectiv modalitatea deficitară de semnalizare a obstacolelor existente pe carosabil, a rezultat că această cauză a accidentului este imputabilă societăţii comerciale General MPM Impex SRL (care executa pe suprafaţa carosabilă o lucrare la instalaţia subterană de gaze naturale) şi lui Mazilu Petre, administratorul societăţii comerciale. A rezultat că semnele de circulaţie nu erau reflectorizante şi că erau amplasate la aproximativ 11,5 metri înainte de zona lucrărilor. Potrivit prevederilor legale, semnele de circulaţie trebuiau să fie reflectorizante. Obligaţia de a asigura şi folosi semnalizare reflectorizantă şi de a o amplasa potrivit prevederilor normative în materie revine administratorului firmei General MPM Impex SRL Mazilu Petre", preciza DNA.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.