Muzeul Național de Artă al României deschide sezonul expozițional de toamnă cu un eveniment dedicat sculptorului Romulus Ladea

Sezonul expoziţional de toamnă la Muzeul Naţional de Artă al României se deschide la 1 octombrie cu expoziţia creatorului şcolii de sculptură clujene, Romulus Ladea. Parte din programul MNAR, care îşi propune să ofere publicului accesul, prin expoziţii, la patrimoniul naţional pe care îl deţine sau care se află în colecţiile altor muzee din ţară, prin colaborarea cu acestea, expoziţia este organizată după mai bine de 50 de ani de la ultima retrospectivă la Bucureşti.

În viziunea curatoarei, Judit Balint, expoziţia prezintă o selecţie a celor mai importante lucrări ale artistului Romulus Ladea provenind din patrimoniul MNAR, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Artă Timişoara, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Artă Braşov, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul Naţional Al Banatului, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, din colecţia familiei Ladea şi cea a domnului Radu Zaciu, la care se adaugă fotografii şi documente de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană şi o înregistrare audio de la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, conform news.ro.

Sculptorul Romulus Ladea s-a impus în istoria artei autohtone printr-o viziune modernistă şi adoptarea unui limbaj sculptural original extras din tradiţia populară locală, din lecţia maeştrilor clasici şi din tendinţele sculpturii europene interbelice, fără a fi tributar niciunei influenţe deşi a studiat la Paris cu Antoine Bourdelle şi a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuşi din Montparnasse.

Cu vocaţie de mentor, a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea învăţământului superior de artă din Transilvania, fiind profesor, cu intermitenţe, în învăţământul superior de artă clujean încă de la înfiinţare şi până în anul 1966. Născut la Jitin, Caraş-Severin, în anul 1901 a trăit şi a lucrat la Arad, Timişoara, Cluj şi în ultimii ani la Arcuda, lângă Bucureşti, cu o perioadă de izolare la Suceag, lângă Cluj, atunci când autorităţile comuniste l-au înlăturat din învăţământ. Având o personalitate puternică, fiind interesat de lărgirea orizontului său cultural şi de dialog, Ladea a atras în jurul său scriitori şi artişti, constituind la Timişoara un cenaclu informal care se întrunea la cafeneaua „Spieluhr”. În perioada retragerii la Suceag, atelierul său a devenit loc de pelerinaj vizitat de studenţi, scriitori, artişti şi ziarişti. A încetat din viaţă în anul 1970, iar în semn de preţuire liceul de arte plastice din Cluj-Napoca îi poartă numele.

Cele 33 de sculpturi, prezentate într-o scenografie impecabilă, se constituie într-un parcurs cronologic, evidenţiind evoluţia stilistică a sculptorului precum şi temele sale principale: portretul şi autoportretul, iubirea, maternitatea, familia, spiritul sacru, eroismul. Virtuozitatea sa artistică a însufleţit materiale precum lemnul, lutul sau bronzul, cărora le-a conferit o monumentalitate impresionantă, o expresivitate frapantă, frustă uneori. Sculpturile sale poartă, astfel, amprenta unui spirit puternic care a reuşit să adauge în configuraţia sculpturii româneşti un profil artistic distinct, deosebit de tot ceea ce s-a făcut până la el.

Monumentele de for public sunt o parte importantă a creaţiei sale, Ladea fiind autorul unor lucrări ce reprezintă mari personalităţi ale culturii, cu accent pe figurile-simbol care au contribuit la emanciparea poporului român. Statui cu valoare simbolică în spaţiul public clujean, profund ataşate unei conştiinţe identitare locale, precum grupul statuar „Şcoala ardeleană” (Petru Maior, Gheorghe Şincai, Samuil Micu), plasat în faţa rectoratului Universităţii Babeş-Bolyai, Lucian Blaga, plasat în faţa Teatrului Naţional, Ion Agârbiceanu, apar în expoziţie prin intermediul unei producţii video.

„Dorim să răspundem apetenţei publicului pentru diversitate şi înaltă calitate artistică cu o excepţională expoziţie de sculptură care va revigora, sperăm, interesul pentru acest gen artistic şi pentru opera unui artist de sorginte transilvăneană, Romulus Ladea. Totodată, ne propunem şi cu această expoziţie să facem cunoscut extraordinarul patrimoniu artistic pe care MNAR îl deţine şi să oferim şi altor muzee din ţară posibilitatea de a prezenta opere de mare importanţă publicului din Capitală” susţine directorul general al MNAR Călin-Alexiu Stegerean.

Curatoarea expoziţiei, Judit Balint, coordonează Secţia de Artă Orientală şi Decorativă a MNAR şi proiectul de amenajare al Galeriei de Artă Decorativă Europeană. De formaţie sculptor, a obţinut doctoratul cu o teză despre arta în spaţiul public în România după 1989 şi are o experienţă de peste 15 ani în cadrul MNAR, unde a colaborat la organizarea a numeroase expoziţii temporare.
Pe parcursul expoziţiei curatoarea va susţine diverse activităţi cu caracter educativ-formativ.

Vernisajul va avea loc duminică, 1 octombrie, la ora 18.00, la parterul Galeriei Naţionale, Calea Victoriei nr. 49 -53. Expoziţia va fi deschisă în perioada 4 octombrie - 31 decembrie.