După ce trei nave au fost lovite de drone, un fost ministru al Apărării vrea un răspuns aliat pe măsura importanței strategice a Mării Negre.
Mihai Fifor, ministrul Apărării Naționale, cere un răspuns aliat pe măsură, după ce trei nave comerciale au fost lovite de drone, în Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.
Mihai Fifor: „O amenințare care nu mai poate fi tratată drept un efect colateral îndepărtat”
„Seara trecută, două nave comerciale au fost lovite de drone în apele teritoriale ale României, în apropierea Sulinei. La ora 21.10, petrolierul EVIA PETROL V, sub pavilion grecesc, a fost lovit la aproximativ patru mile marine de țărm. Treizeci și cinci de minute mai târziu, vrachierul MARSOL era atacat la numai cinci mile marine de Canalul Sulina. În ambele cazuri au izbucnit incendii la bord, stinse de echipaje. Din fericire, nu au fost înregistrate victime.
Cu numai o noapte înainte, cargoul LARISSA 1 fusese, la rândul său, lovit de o dronă în apropierea litoralului românesc.
Trei nave comerciale lovite în două zile, în apropierea gurilor Dunării. Incendii, avarii, echipaje expuse unor riscuri majore. O amenințare care nu mai poate fi tratată drept un efect colateral îndepărtat al războiului din Ucraina, câtă vreme incidentele se produc în apele teritoriale ale unui stat membru NATO și al Uniunii Europene”, a scris, pe Facebook, fostul ministru al Apărării.
„Gravitatea celor întâmplate trebuie judecată și în contextul ultimelor șase săptămâni”
„Gravitatea celor întâmplate trebuie însă judecată și în contextul ultimelor șase săptămâni.
În octombrie, atacurile asupra navigației comerciale din vestul Mării Negre s-au intensificat. Mai multe nave au fost avariate sau scufundate, au existat victime și marinari dispăruți, iar amenințările s-au apropiat tot mai mult de litoralul românesc și de rutele comerciale către porturile noastre.
Pe 20 octombrie, la solicitarea României, problema securității Mării Negre a fost discutată în Consiliul Nord-Atlantic. NATO a anunțat consolidarea supravegherii maritime prin aeronave, radare, drone și mijloace suplimentare de recunoaștere și schimb de informații.
Pe 22 octombrie, CSAT a analizat deteriorarea situației de securitate și a stabilit accelerarea dezvoltării capabilităților de supraveghere maritimă și combatere a dronelor, precum și consolidarea cooperării cu aliații.
Nu mai departe de săptămâna trecută, pe 9 noiembrie, Ursula von der Leyen a venit la București, într-o vizită în care securitatea Mării Negre s-a aflat printre temele centrale.
Președinta Comisiei Europene a reafirmat solidaritatea europeană cu România și a anunțat 50 de milioane de euro pentru accelerarea operaționalizării centrului regional de securitate maritimă româno-bulgar, precum și alte 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare.
Cinci zile mai târziu, două nave comerciale sunt lovite de drone în apele teritoriale românești”, explică fostul ministru.
„Amenințările din prezent reclamă consolidarea rapidă a mijloacelor de protecție disponibile”
„Această succesiune de evenimente arată cât de important este ca proiectele europene pe termen mediu să fie însoțite de măsuri operaționale imediate. Centrul regional de securitate maritimă reprezintă o investiție necesară, dar amenințările din prezent reclamă, în paralel, consolidarea rapidă a mijloacelor de protecție disponibile.
În seara atacurilor, Armata Română a acționat potrivit procedurilor stabilite. Au fost ridicate aeronave F-16, au fost monitorizate amenințările aeriene și au fost activate mecanismele de avertizare a populației. Militarii români își îndeplinesc cu profesionalism misiunile într-un mediu de securitate tot mai complicat, în care amenințările evoluează rapid și impun adaptarea permanentă a capacităților de apărare.
Discuția nu privește reacția militarilor români, ci necesitatea consolidării sprijinului operațional aliat pentru protejarea navigației comerciale în această parte a Mării Negre”, mai spune el.
Fifor: „Ce capacități suplimentare pot fi mobilizate în cadrul NATO?”
„România a acționat pe toate palierele instituționale. A solicitat consultări în cadrul NATO, a analizat amenințările în CSAT și a continuat să contribuie cu propriile forțe la supravegherea și apărarea regiunii. Dar caracterul repetitiv al incidentelor arată necesitatea accelerării răspunsului comun.
Cine și cu ce mijloace asigură, împreună cu România, protecția navigației comerciale în apele noastre teritoriale? Ce capacități suplimentare pot fi mobilizate în cadrul NATO? Cum pot fi accelerate măsurile deja convenite și cum poate fi consolidată coordonarea operațională pentru a răspunde unor amenințări tot mai complexe?
Aceste întrebări nu pun sub semnul întrebării eforturile instituțiilor românești sau solidaritatea aliaților. Ele privesc adaptarea răspunsului comun la o situație de securitate care se deteriorează accelerat”, atenționează Fifor.
După ce trei nave au fost lovite de drone, un fost ministru al Apărării vrea un răspuns aliat pe măsura importanței strategice a Mării Negre
„Marea Neagră nu este o periferie a securității europene. Este una dintre regiunile în care se întâlnesc consecințele războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, interesele strategice ale NATO, securitatea energetică europeană și libertatea navigației comerciale.
Gurile Dunării reprezintă unul dintre punctele cele mai sensibile ale acestei ecuații. Securitatea navigației în această zonă privește nu doar România, ci și transporturile regionale, comerțul european și accesul Ucrainei la rutele maritime internaționale.
După ultimele șase săptămâni de incidente și după consultările desfășurate la nivel național, aliat și european, prioritatea este transformarea angajamentelor asumate în capacități operaționale suplimentare, într-un ritm adaptat evoluției amenințărilor.
România are nevoie de un răspuns aliat pe măsura importanței strategice a Mării Negre. Un răspuns care să consolideze eforturile deja întreprinse și să ofere mijloace suplimentare pentru protejarea navigației comerciale.
Din păcate, Marea Neagră pare că nu mai are timp să aștepte ca promisiunile să devină realitate”, își încheie el postarea.
