Premium
Publicația GÂNDUL.RO a verificat, prin mai multe surse, modul în care a fost întocmit dosarul Roșia Montană pentru UNESCO, acestea dezvăluind că acest controversat dosar conține numeroase ”elemente de ilegalitate și afirmații false”, care induc în eroare Comitetul UNESCO.
Dosarul depus la UNESCO – care va fi analizat pe data de 25 iulie – nu menționează, însă, că partea cea mai mare a sitului propus spre clasare este deja descărcat de sarcină arheologică prin certificatele emise de Ministerul Culturii.
Potrivit documentelor din procesul de la Washington consultate de stiripesurse.ro, Ministerul Culturii a emis 11 Certificate de descărcare arheologică acoperind 90% din suprafața din Roșia Montană.
În schimb, dosarul – elaborat în anul 2016 de Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO în ianuarie 2017 – nu menționează niciunul cele 11 certificate de descărcare de sarcină arheologică emise de Ministerul Culturii, certificate valabile care anulează regimul de protecție anterior al acestor zone.
”Aceste foste situri arheologice au fost descărcate de sarcină arheologică și nu mai pot fi propuse pentru clasare UNESCO, fiind lipsite de valoare arheologică și istorică”, dezvăluie sursele GÂNDUL.RO.
Potrivit Art. 5 din OG 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, Certificatul de descărcare de sarcină arheologică anulează regimul de sit arheologic și redă terenul activităților umane curente. Mai mult, prin art. 21 (2) din Legea 422/2001, ”emiterea unui certificat de descărcare arheologică duce și la anularea statutului de monument istoric, printr-o procedură declanșată din oficiu”.
Dosarul ”Roșia Montană” omite Hotărârea definitivă și irevocabilă a Tribunalului Buzău din decembrie 2020, care descarcă de sarcina arheologică Masivul Cârnic.
Un alt aspect omis din dosarul UNESCO este Hotărarea Tribunalului Buzău care – în mod definitiv și irevocabil -, pe data de 20 decembrie 2020, a declarat Certificatul de Descărcare Arheologică a masivului Cârnic ca fiind legat și valabil.
În acest mod, Tribunalul Buzău atestă faptul că masivul Cârnic, parte vitală a dosarului UNESCO, nu mai este nici sit arheologic și (de facto) nici monument istoric.
Deși acest lucru schimbă regimul juridic al zonei Roșia Montană propuse spre listare UNESCO – Hotărârea Tribunalului nu este parte a dosarului UNESCO și nici nu a fost comunicată către UNESCO.
Potrivit surselor GÂNDUL.RO, dosarul ”Roșia Montană” prezintă zone care, de fapt, nu mai sunt situri arheologice de suprafață, și asta pentru că ”toate artefactele descoperite au fost ridicate și mutate în depozite arheologice și muzee, nemaiexistând în teren”.
Cu toate acestea, ”pentru a se crea falsa impresie că acestea încă există, în dosar sunt menționate ca existente și sunt folosite fotografii de arhivă, din perioada cercetărilor arheologice când siturile erau decopertate”, declară sursele noastre.
Un alt exemplu este și menționarea Masivului Cetate ca sit arheologic, cu toate că exploatarea de stat în carieră deschisă a provocat distrugerea iremediabilă a complexului de galerii care este prezentat în dosarul UNESCO ca sit arheologic de importanță deosebită.
Potrivit surselor GÂNDUL.RO, ”majoritatea galeriilor miniere cercetate și descărcate de sarcină arheologică nu mai sunt accesibile și nu mai pot fi salvate”.
ÎNTREAGA ANCHETĂ A CELOR DE LA GÂNDUL.RO ESTE DISPONIBILĂ AICI!
