Aleşii în noul legislativ islandez în urma scrutinului de la 29 octombrie vor beneficia de o creştere cu 44% a salariilor, care vor ajunge astfel la 9.000 de euro pe lună, o decizie menită să le asigure independenţa financiară, a anunţat marţi comisia responsabilă cu stabilirea nivelurilor salariilor publice, transmite AFP. Comisia (Kjararad) este formată din cinci personalităţi - trei numite de parlament, una de Curtea Supremă şi una de ministrul finanţelor -, cu misiunea de a fixa remuneraţiile deputaţilor, miniştrilor, magistraţilor şi altor funcţionari publici.
În comunicatul explicativ, comisia subliniază că este 'fundamental ca deputaţii să fie independenţi financiar' într-o ţară zguduită de criza bancară din 2008 şi de scandalul conturilor offshore dezvăluite în luna aprilie de documentele Panama Papers. Mandatul celor 63 de deputaţi, aleşi pentru patru ani, nu are 'niciun echivalent pe piaţa muncii', iar remuneraţia lor nu lua în calcul până acum timpul dedicat activităţilor în afara parlamentului (Althingi), adaugă comisia.
Măsura a fost criticată de Partidul Piraţilor, care a declarat că se opune acestui 'şoc salarial'. 'Respingând aceste creşteri, deputaţii ar trimite un mesaj clar că nu doresc să adâncească prăpastia între parlament şi populaţie', a reacţionat şefa acestui partid, Birgitta Jonsdottir, pe contul de Facebook. Alegerile anticipate desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute nu au dat un învingător clar. Dreapta aflată la guvernare a pierdut majoritatea absolută, chiar dacă Partidul Independenţei (conservator) a obţinut primul loc, însă aceasta nu a revenit nici alianţei de centru stânga conduse de Partidul Piraţilor. Preşedintele Gudni Johannesson ar urma să-l însărcineze cu formarea unei majorităţi pe Bjarni Benediktsson, liderul formaţiunii care a obţinut cel mai mare scor în alegeri, Partidul Independenţei, conform Agerpres.
Comentează