Premium
Negocierile purtate luni seara între liderii PSD, ALDE și UDMR pentru voturile parlamentarilor maghiari continuă și în această dimineață. fiind departe de se fi terminat. Chiar dacă s-au înțeles aseară pe o formulă de prag , ca un compromis comun acceptat de ambele părți, discuțiiile au ajuns la un blocaj când s-a ajuns la normele de aplicare dar și la alte aspecte, care urmează a fi clarificate astăzi.
BOMBĂ în dosarul lui Tăriceanu: Ce martor-cheie este cercetat pentru mărturie MINCINOASĂ
În momentul în care discuțiile între cele trei părți s-au sistat, PSD , ALDE și UDMR au convenit pragul pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorea redus la 10%. A fost și motivul pentru care ședința comună a comisiilor juridice și de administrație publică a fost închisă după mai bine de 40 de minute de așteptare, iar parlamentarii trimiși acasă, negocierile din biroul lui Liviu Dragnea intrând în faza de stand-by, datorită refuzului celor de la UDMR de a accepta varianta alternativă pusă pe masă de PSD, de 15%, susțin surse din cadrul întâlnirii.
Potrivit surselor citate, social-democrații au realizat că dacă acceptă pretențiile liderilor Uniunii, mai mult de o sută de administrații locale din Ardeal și numai, printre care și CJ Cluj, primăriile Cluj, Arad, Brașov și Sibiu, zeci de orașe și orășele, dar și tot atâtea comune, unde comunitatea maghiară are o reprezentare de minimum 10%, ar fi fost silite să angajeze personal vorbitor de limba maghiară, să asigure documentație tradusă în această limbă și să arboreze steaguri sau simboluri ale comunității etnice respective, la pachet cu plăcuțe bilingve pe străzile respectivei comunități administrative.
Anunţ REVOLUŢIONAR al medicilor: Alimentul care te scapă de CANCER dacă îl mănânci zilnic
Astfel, proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale, depus la Cameră la finele lunii mai, prevede că „în unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice din subordinea acestora (...) au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”.
Deocamdată, în textul legii se arată că prin număr semnificativ de cetățeni aparținând minoritatii naționale se înțelege:
a) 10.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între 50.000 - 100.000;
c) 1.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între 25.000 - 50.000;
d) 500 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este între 10.000 si 25.000;
e) 300 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care numarul locuitorilor este sub 10.000.
Mai mult, autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”, iar autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.
Realizând deficitul de imagine pe care aplicarea acestor modificări la lege le implică, la pachet cu adoptarea la Senat a zilei de 15 martie, Ziua națională a Maghiarilor din România, - data la care în 1848 Parlamentul de la Budapesta adopta rezoluția prin care se decidea alipirea Transilvaniei la Ungaria Mare, liderii coaliției guvernamentale s-au repliat, propunând un prag de 15% pentru a diminua pagubele de imagine și nu numai.
Conform surselor citate, udemeriștii au acceptat această propunere, dar au pus condiția includerii de sancțiuni dure în cazul în care aceste prevederi nu sunt respectate, condiție care nu a fost pe placul lui Dragnea și Tăriceanu, care mizau tocmai pe lipsa acestui capitol din lege, pentru a nu obliga aleșii locali de etnie română să fie puși în situația de a aplica măsuri nepopulare cu risc mare din punct de vedere electoral. În acel moment, negocierile au intrat în impas.
Conform unor surse din interiorul Uniunii, Kelemen Hunor este dispus doar la mici concesii, precum renunțarea la dreptul autorităților locale de a mai adopta și folosi steaguri cu emblema ținutului secuiesc, motiv de tensiune deja probat în relația cu majoritatea de etnie românească, prin procesele în instanță și amenzile deja date de autorități în trecut.
În această dimineațâ este posibilă o rediscutare a tuturor aspectelor deja tratate, inclusiv a legii Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, chiar dacă aceasta a a trecut deja de comisiile de specialitatea de la Senat și mai are doar de trecut prin plen.
Conform surselor citate, liderii coaliției nu au nimic împotrivă ca în data de 15 martie angajații de etnie maghiară să fie liberi, iar manifestările publice de celebrare să fie finanțate de al bugetele locale. Problema o constituie obligativitatea din lege pentru televiziunea și radioul public de a a transmite aceste manifestări, dat fiind aspectul sensibil al acestei zile pentru comunitatea română.
Asta mai ales având în vedere faptul că pe lângă cererile de impact formulate de UDMR, cei din coaliția PSD-UDMR au mai cedat alte concesii și pe alte fronturi esențiale precum cel al Educației - au acceptat Bacalaureat diferențiat pentru minorități, înființarea unei secții maghiare a Universității de Medicină din Târgu Mureș, o veche cerere a Uniunii, mereu amânată de guvernele anterioare, bani pentru instituțiile confesionale maghiare și crearea de institute pedagogice pentru minorități.
În schimb, conform surselor citate, problema unui statut al minorităților, care vine la pachet cu ideea de autonomie culturală pentru maghiari, dezideratul ultimativ al UDMR încă din 2005, ar putea pica la masa tratativelor, susțin surse convergente din cele două tabere.
