Un tratament inovator cu ultrasunete de intensitate redusă ar putea îmbunătăţi recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) hemoragic, prin stimularea eliminării deşeurilor celulare toxice din creier. Descoperirea provine dintr-un studiu realizat pe şoareci, care arată că această metodă noninvazivă poate reduce inflamaţia şi leziunile neuronale, crescând şansele de supravieţuire cu 30%.
Accidentele vasculare cerebrale hemoragice, care reprezintă aproximativ 15% din totalul cazurilor de AVC, apar atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând o hemoragie ce întrerupe aportul de oxigen şi distruge celulele nervoase. Aceste evenimente duc frecvent la tulburări motorii şi cognitive severe, potrivit news.ro.
În prezent, tratamentul presupune închiderea vasului rupt cu un clip metalic şi, ulterior, îndepărtarea sângelui acumulat prin metode invazive, cum ar fi cateterizarea. Aceste proceduri pot provoca însă complicaţii, inclusiv leziuni suplimentare ale creierului sau infecţii.
O nouă metodă, pulsuri de ultrasunete aplicate noninvaziv asupra creierului ar putea îmbunătăţi supravieţuirea şi recuperarea după un AVC hemoragic, potrivit unui studiu realizat pe şoareci. Metoda pare să reducă inflamaţia şi să accelereze procesul natural de eliminare a resturilor celulelor sanguine moarte din creier, un mecanism care ar putea fi valorificat şi în tratamentul bolii Alzheimer.
Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford au descoperit accidental potenţialul ultrasunetelor aplicate în impulsuri scurte. Într-un experiment anterior, cercetătorii au observat că ultrasunetele activau mişcarea fluidelor din creier, ceea ce a sugerat că ar putea fi folosite pentru a stimula curăţarea deşeurilor celulare din creier.
Pentru a valida ipoteza, echipa Stanford, condusă de dr. Raag Airan, a testat un protocol de terapie cu ultrasunete conceput pentru a stimula procesele naturale de curăţare a creierului. Tehnica a fost aplicată pe două modele experimentale de accident vascular cerebral hemoragic la şoareci: hemoragie subarahnoidiană şi hemoragie intracerebrală.
Cercetătorii au injectat sânge în creierul şoarecilor, imitând un AVC hemoragic. Jumătate dintre animale au primit timp de trei zile câte o sesiune zilnică de 10 minute de ultrasunete aplicate la nivelul craniului, în timp ce restul nu au fost tratate.
După o săptămână, rata de supravieţuire a fost semnificativ mai mare în grupul tratat: aproximativ 80% dintre şoarecii expuşi la ultrasunete au supravieţuit, faţă de doar 50% în grupul de control.
În ambele cazuri, tratamentul a favorizat eliminarea a peste jumătate dintre globulele roşii moarte acumulate în ţesutul cerebral, direcţionându-le către ganglionii limfatici cervicali profunzi - structuri care contribuie la drenajul deşeurilor biologice.
Şoarecii trataţi cu ultrasunete au prezentat o inflamaţie cerebrală redusă şi mai puţine leziuni neuronale comparativ cu animalele netratate.
În modelul de hemoragie intracerebrală, rezultatele au fost deosebit de promiţătoare: animalele au avut o rată de supravieţuire mai mare, edem cerebral redus, o recuperare mai rapidă a greutăţii corporale şi performanţe superioare la testele de comportament şi coordonare motorie.
Analizele ulterioare ale creierului au confirmat că ultrasunetele au activat microgliile - celulele imunitare ale creierului - făcându-le mai eficiente în eliminarea resturilor celulare şi mai puţin inflamatorii. În plus, tratamentul a crescut fluxul de lichid cefalorahidian (fluidul care circulă în jurul şi prin creier), facilitând transportul resturilor către ganglionii limfatici din zona gâtului, care ajută la eliminarea deşeurilor metabolice.
De asemenea, eficienţa terapiei cu ultrasunete a depăşit-o pe cea a unui medicament experimental testat anterior pentru acelaşi scop, demonstrând un profil de siguranţă mai bun.
În prezent, opţiunile terapeutice pentru un AVC hemoragic sunt limitate.
Intervenţiile chirurgicale pot îmbunătăţi prognosticul, dar sunt invazive şi necesită echipe specializate, iar tratamentele medicamentoase aflate în cercetare nu au fost încă aprobate. Prin urmare, o metodă noninvazivă, sigură şi accesibilă ar putea reprezenta un progres major.
Protocolul de ultrasunete a fost conceput pentru a respecta standardele actuale de siguranţă privind expunerea la ultrasunete, iar cercetătorii intenţionează să iniţieze în curând studii clinice pe oameni. Dacă rezultatele vor fi similare, această abordare ar putea deveni o opţiune terapeutică pentru pacienţii cu AVC hemoragic şi, potenţial, pentru alte afecţiuni neurologice caracterizate prin acumularea de resturi neurotoxice, precum boala Alzheimer sau traumatismele craniene.
Autorii studiului cred că această tehnologie ar putea fi aplicată şi în alte boli neurologice în care acumularea de proteine toxice, precum tau sau beta-amiloid, joacă un rol major, cum se întâmplă în Alzheimer şi Parkinson.
Expunerea la ultrasunete de joasă intensitate este considerată sigură, iar echipa intenţionează să înceapă, în 2026, un studiu clinic pe pacienţi cu boala Alzheimer pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea metodei.
Ulterior, cercetătorii speră să extindă cercetarea şi la pacienţii cu AVC hemoragic, unde intervenţia trebuie administrată rapid.
Studiul a fost publicat, luni, în revista Nature Biotechnology, şi evidenţiază potenţialul ultrasunetelor ca terapie noninvazivă pentru afecţiunile neurologice asociate cu acumularea de deşeuri toxice în creier.
Comentează