Premium
Întrebările adresate Curții de Justiției e Uniunii Europene (CJUE) pare să se transforme în moda anului 2019 în materia Justiție, după ce deja doi foști demnitari au cerut instanței naționale să le transmită întrebările în timpul judecării dosarelor de corupție.
Această metodă care aparent are rolul de a încetini judecata dosarelor a prins contur după ce a fost invocată și mediatizată în cadrul dosarelor asociațiilor profesionale de magistrați în care au adresat întrebări CJUE pe tema înființării și funcționării Secției Speciale.
Esențial este de menționat că atunci când o solicitare de adresare a unei întrebări CJUE este admisă dosarul în care cererea a fost făcută se suspendă până la primirea răspunsului. Un alt amănunt este acela că procedura de răsouns este una anevoioasă și poate ține dosarul blocat pe loc în forma suspendării luni bune sau chiar și un an.
Astfel, recent, fostul ministru deputat Theodor Nicolescu, condamnat în primă instanţă la nouă ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul ANRP, în care sunt judecaţi între alţii şi fostul şef al ANI dar şi foşti vicepreşedinţi ai Autorităţii, cere acum instanţei supreme să transmită o întrebare Curţii de Justiţie a Uniunii Europene legată de forma denunţurilor din dosarul său.
Mai precis, se arată în acţiunea fostului demnitar obţinută în exclusivitate de STIRIPESURSE, Nicolescu este nemulţumit de felul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a obţinut mai multe denunţuri care îl vizează şi pe baza cărora prima instanţă de judecată a stabilit pedeapsa de aproape zece ani de închisoare în cazul său.
Luni, un alt fost demnitar judecat la completul de cinci judecători, pentru fapte de corupție, a cerut instanței admiterea cererii sale de adresare a unei întrebări CJUE.
Constantin Niță, fostul minsitru al Energiei, prin avocatul său, spune, pe scurt, că după toată vâltoarea privind modalitatea de alegere a judecătorilor în cadrul compunerii completelor de judecată, nu s-ar fi făcut lumină pentru că nu se preciyeayă în clar dacă care să fie metoda efectivă de alegere a acestora, respectiv prin sistem informatic care să creze modul aleatoriu sau prin extragerea din urna mijlocită de factorul uman.
Concret, fostul demnitar este nemulțimit de faptul că după deciziile CCR privind completele de cinci dar și de trei judecători, explicațiile nu indică cu claritate care metodă să fie aleasă și care ar oferi cel mai bun mod aleatoriu, astfel că întreabă CJUE dacă aceste decizii răspund cerintelor CEDO și Cartei fundamnetale a UE.
”CCR se leagă în decizia 685 din 2018 doar de completuri de judecată în general, nu și pe materii.... Observăm că în legea 304/2004 nu există prevederi legate de compunerea completurilor de judecată cu excepția celor de 5 judecători..... Se impune aplicarea dreptului european pentru eliminarea riscului de divergență jurisprudențială”, a afirmat avocatul lui Niță în fața celor cinci judecători ICCJ.
Magistratul DNA prezent la proces a taxat ferm cererea fostului demnitar. Mai precis procurorul a arătat judecătorilor că prin întrebarea sa apărarea lui Niță ar încerca să ”dărâme și ultima brumă de încredere în justiția națională”.
Magistratul a explicat că nu poate fi considerat nelegal sau insuficient din punct de vedere al aleatoriului metoda de selecție a judecătorilor prin extragere din urna sau prin repartizarea computerizată aleatori.
”Nu sunt îndeplinite competențele materiale. CJUE nu poate face controlul de legalitate a normelor naționale. De altfel avocatul nu identifică o carență între legea noastră și legislația europeană ci cere doar o interpretare a unor norme naționale. ... . De fapt petentul deși invoca elemente din Carta UE aduce argumente din din legislația europeană a drepturilor omului. ... . E mai facilă culpabilizarea întregii instanțe. Înalta curte trebuie să își apere practica unitară care a fost necontestată până recent”, a explicat procurorul Marius Vartic.
El afirmă că ”garanția” de imparțialitate a judecătorilor nu are legătură cu modalitate de selectare a acestora.
”Incredibil este că această garanție a imparțialitate ar sta în programul informatic și că vechea desemnare, prin alegere, nu ar asigura imparțialitatea. Respingeți. Reprezintă o formă de demolare a ultimei brume de încredere”, a explicat magistratul DNA.
Cei cinic judecători au rămas în pronunțare referitor la această cerere a lui Niță și urmeayă să stabilească dacă admis transmiterea ei CJUE sau nu. Următorul termen în cazul apelului lui Niță a fost stabilit pentru 21 octombrie.
