DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fost deputat PNL, acţiune îndrăzneaţă în dosarul ANRP - Se plânge CJUE despre unele documente ce i-au adus condamnarea

theodor nicolescu

Fostul deputat Theodor Nicolescu, condamnat în primă instanţă la nouă ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul ANRP, în care sunt judecaţi între alţii şi fostul şef al ANI dar şi foşti vicepreşedinţi ai Autorităţii, cere acum instanţei supreme să transmită o întrebare Curţii de Justiţie a Uniunii Europene legată de forma denunţurilor din dosarul său.

Mai precis, se arată în acţiunea fostului demnitar obţinută în exclusivitate de STIRIPESURSE, Nicolescu este nemulţumit de felul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a obţinut mai multe denunţuri care îl vizează şi pe baza cărora prima instanţă de judecată a stabilit pedeapsa de aproape zece ani de închisoare în cazul său.

Problema juridică (în rezumat) a cărei interpretare se cere şi întrebare propusă, aşa cum apare notat în cererea depusă la dosar, este aceea privind modalitatea în care DNA a obţinut mai multe denunţuri ce stau la baza acestui dosar privind despăgubiri acordate de ANRP.

n ceea ce priveşte pretinsa infracţiune de luare de mită ce face obiectul prezentei cauze, acuzarea se întemeiază pe declaraţiile a trei martori interesaţi, care, pe scurt:

  1. au primit avantaje contrare legii chiar în această cauză;

  2. nu au formulat denunţurile din proprie iniţiativă aşa cum cere legea naţională, fiind chemaţi în acest sens la organele de urmărire penală, aşa cum a afirmat (şi a confirmat) expres Manole Gheorghe Adrian şi aşa cum pare a fi situaţia lui Vişoiu Valentin care se afla la momentul respectiv în arest la domiciliu la mai mult de 100 de Km de locul unde se presupune că a formulat denunţul;

  3. au formulat denunţul fiind „forţat de împrejurări", „în situaţia în care am văzut sau ştiam că depun denunţuri Manole şi Barbu”, aşa cum a declarat Vişoiu Valentin;

  4. denunţurile lor au fost coordonate (fără a putea însă înlătura contradicţiile flagrante existente în declaraţii), pe lângă legătura directă evidentă şi interesul comun al celor trei, ele fiind date în faţa aceluiaşi ofiţer de poliţie, în condiţiile în care legea nu prevedea prezenţa sa la scrierea denunţului;

  5. Vişoiu Valentin a fost dovedit de către aceeaşi unitate de Parchet, în exact aceeaşi perioadă de timp, ca autor al unor afirmaţii mincinoase prin care susţinea că a oferit mită cash unei persoane, susţinere înlăturată de către DNA ca având drept scop evitarea unor consecinţe juridice nefavorabile pentru acesta ceea ce dovedeşte faptul că pentru obţinerea unor avantaje judiciare, martorul nu are nicio problemă în a formula acuzaţii mincinoase.

Pe scurt, susţinerea noastră este aceea că obţinerea si utilizarea denunţurilor si ulterior, a declaraţiilor denuţătorilor încalcă dreptul la un proces echitabil, neputând constitui probe într-un proces penal, conform dreptului Uniunii Europene", se arată în documentul citat.

Nicolescu mai notează în cererea sa că "legea naţională obligă instanţele să verifice credibilitatea declaraţiilor în orice moment procesual, articolul 116 alineatul 2 Cod procedură penală stabilind că audierea martorului poate fi extinsă asupra tuturor împrejurărilor necesare pentru verificarea credibilităţii sale".

"Din acest motiv, solicităm formularea unei întrebări preliminare către CJUE cu privire la acest aspect. Forma întrebării pe care o propunem este:

'Dreptul Uniunii Europene, în speţă art. 6 şi 13 din Directiva 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, coroborate cu art. 47 paragrafele 1 şi 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unui sistem care utilizează în procesul penal declaraţii precum cele ce fac obiectul prezentei cauze?'", se arată în documentul citat.

Instanţa supremă a stabilit ca discutarea cererii lui Theodor Nicolescu să aibă loc la termenul din 24 septembrie după ce la ultimul termen, din 14 septembrie, instanţa a constatat decesul unui dintre martorii propuşi de fostul deputat şi lipsa altor doi, în  cazul cărora a emis mandate de aducere cu însoţitori.

Totoată judecătorii ICCJ au anunţat avocaţii să fie pregătiţi şi pentru pledoariile finale la termenul din 24 septembrie.

În perioada 2007-2008, Nicolescu Theodor-Cătălin, care la momentul respectiv deținea funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a pretins de la trei persoane un procentaj de 5% din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, se arată în rechizitoiul transmis instanţei.

În schimbul banilor, Nicolescu Theodor-Cătălin, prin prisma funcției și calității pe care o deținea, urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubire.

Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor.

Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.