Premium
Parlamentul muntenegrean a validat vineri un ''guvern de experţi'' care va fi condus de premierul Zdravko Krivokapic, susţinut de Biserica Ortodoxă Sârbă, punându-se astfel capăt celor trei decenii de guvernare a socialiştilor preşedintelui Milo Djukanovic, relatează Reuters şi AFP potrivit Agerpres.
Alianţa pro-sârbă ''Pentru Viitorul Muntenegrului'', condusă de Krivokapic şi formată în special din partide naţionaliste sârbe, împreună cu alianţa de centru-dreapta ''Pacea este Naţiunea Noastră'', plus încă o alianţă, condusă de formaţiunea ecologistă Acţiunea Reformă Unită (URA), au obţinut împreună la alegerile din 30 august o majoritate fragilă de 41 din cele 81 de mandate parlamentare.
Cele trei zile de dezbateri care au precedat votul au fost marcate de atacuri intense între noua majoritate şi parlamentarii DPS, dar şi de critici faţă de programul lui Krivokapic formulate chiar şi de proprii săi aliaţi.
Citește și: Coordonatorul campaniei de vaccinare anticoronavirus a făcut anunțul! Câte doze a comandat România
Noul premier, în vârstă de 62 de ani, s-a angajat să accelereze procesul de aderare la UE a Muntenegrului, ţară membră a NATO din anul 2017, dar a avertizat asupra contextului economic dificil provocat de criza generată de pandemia COVID-19, Banca Mondială estimând o scădere de peste 12% a PIB-ului ţării anul acesta.
''Doresc să răspund aşteptărilor celor care au votat pentru schimbare'', a asigurat Krivokapic, promiţând că va încerca să consolideze instituţiile şi să atace corupţia şi criminalitatea organizată. El a refuzat să primească în guvern membri de partid, astfel că 12 ministere vor fi conduse de miniştri puţin cunoscuţi până în prezent, în special tineri, cadre universitare sau din sectorul ne-guvernamental, unii fiind apropiaţi de Biserica Ortodoxă Sârbă, la fel ca noul premier.
Deşi s-a clasat pe primul loc la scrutinul din august, Partidului Democrat al Socialiştilor (DPS) a obţinut cel mai slab scor electoral de la declararea independenţei, rezultat pus de analişti pe seama saturaţiei alegătorilor faţă de un guvern acuzat de corupţie şi de acaparare a resurselor statului. Cu cele 30 de mandate obţinute în legislativ nu a mai reuşit să formeze o majoritate şi ajunge astfel în opoziţie după ce a guvernat timp de trei decenii această ţară de 620.000 de locuitori desprinsă din fosta Iugoslavie.
