Singurul EXIT-POLL din România, ora 21.00. Au mai rămas 22 ore 18 minute
 
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

O interpretare constituțională: Are voie Ponta să candideze?

question-mark-sign
O intrebare legata de constitutionalitatea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidentiale a fost ridicata pe site-ul 'Ascunzisuri Constitutionale'. Intr-o scurta demonstratie se vehiculeaza ideea potrivit carora Ponta este avantajat si ceilalti candidati sunt discriminati. Redam mai jos teoria enuntata, potrivit sursei citate: "Considerentele din Decizia nr. 102/2013 a Curții Constituționale reproduse mai jos urmează a fi avute în vedere pentru situații similare, în măsura în care ele există în cazul alegerilor prezidențiale curente. Iată câteva dintre acestea: a) “În concluzie, dată fiind calitatea de înalt funcționar public pe care o are prefectul sau subprefectul în cadrul statutului său de funcționar public, acestuia îi este interzisă, de principiu, participarea sa în orice cursă electorală, în calitate de candidat, concomitent cu funcția publică pe care o deține”. b) “Întrucât nu este permis ca cele două calități, de candidat la alegeri și de prefect/subprefect, să fie întrunite cumulativ de aceeași persoană, legiuitorul a prevăzut condiția demisiei acesteia din funcția publică de prefect/subprefect într-un termen de cel puțin 50 de zile anterior alegerilor, pentru a avea apoi posibilitatea să își depună candidatura, fără a mai deține așadar nicio funcție publică în momentul exprimării votului de către cetățeni”. c) “Aceeași persoană nu poate întruni cumulativ atât calitatea de înalt funcționar public, cât și pe cea de candidat sau participant implicat în campania electorală. Cele două calități sunt așadar incompatibile, exercitarea lor simultană născând un conflict de interese”. După cum se poate observa, Curtea Constituțională ridică aceste considerente la rang de principii constituționale ori chiar la rang de prinicipii legitime, de vreme ce le plasează deasupra ordinii juridice legale. Și, într-adevăr, în ipoteza în care un candidat la funcția de Președinte al României cumulează o înaltă funcție publică ori, chiar mai mult, o demnitate publică, alegerile nu sunt corecte, contrar prevederilor art. 2 alin. (1) al Constituției. Un înalt funcționar public ori un demnitar public este, într-un fel sau altul, implicat în organizarea respectivelor alegeri. Este cazul Președintelui României, al primului-ministru, al celorlalti membri ai Guvernului, chiar al deputaților și senatorilor, al directorilor serviciilor de informații, al prefecților și subprefecților etc. De pe oricare din aceste poziții se poate influența desfășurarea alegerilor. În 1992, respectiv în 2004 s-au produs astfel de încălcări ale prevederilor Constituției, când Președintele României în funcție a candidat pentru un nou mandat. Pentru cazul primului-ministru, pentru ceilalți membri ai Guvernului, pentru prefecți și subprefecți situația este chiar limpede, aceștia fiind organizatori nemijlociți efectivi ai alegerilor. Pe de altă parte, Președintele României și, respectiv, primul-ministru, acesta din urmă fiind, potrivit legii, și vice-președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sunt beneficiarii informațiilor furnizate de serviciile de informații. Aceștia, prin forța lucrurilor, văzând dispozițiile constituționale și, respectiv, legale, capătă informații privind partidele politice și, respectiv, ceilalti candidați, pe care cei din urmă însă nu le capătă. În mod neîndoielnic respectivii candidați – așadar Președintele României si primul-ministru -, în ipoteza în care ar candida, sunt avantajați față de ceilalți candidați, care în felul acesta sunt discriminați, încălcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) al Constituției"

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.