O lege care trebui să ofere mai multe facilități candidaților, s-a transformat într-o adevărată capcană pentru partide. Și nu numai. În premieră, listele de susținere ale candidaților, inclusiv de la partide puternice, au fost respinse pe bandă rulantă, semn că liderii de partide au subestimat capacitatea organizatorică și de mobilizare a propriilor organizații în materie.
Vezi și: PREMIERĂ la DNA. Un inculpat GREU reușește să convingă procurorii că NU a luat mită
Conform legii vechi, partidele erau obligate să strângă doar 25.000 de semnături la nivel județean. În mod obișnuit, marile partide depuneau mai multe semnături decât cele cerute de lege pentru a dovedi astfel puterea organizațiilor sale locale. Nici autoritățile competente, abilitate cu controlul acestor liste nu-și băteau capul cu verificatul, pe principiul, că oricum, erau suficiente strânse legal ca să nu merite efortul.
În prezent, modalitatea de depunere a acestor liste de semnături este urmată însă de proceduri de verificare mai riguroase. Există un anumit număr precis de semnături care trebuie strânse pentru fiecare circumscripție în parte, într-un spațiu de timp mai redus decât la celelalte scrutinuri electorale de până acum.
Noua lege ar fi trebuit să asigure, în special partidelor mari parlamentare, un anumit avantaj competitiv, deoarece ele ar fi trebuit să dispună, teoretic, de posibilitățile umane și oragnizatorice de a soluționa problema listelor cu semnături pentru candidați corect și în timp util, spre deosebire de partidele mici și candidații independenți.
Doar că, pe fondul acțiunilor DNA din ultimii ani, oferta de candidați a marilor partide s-a redus. Valul de puneri sub acuzare din ultimele săptămâni a zguduit calculele multor politicieni, iar conducerile de partid au scos de la naftalină discursul persecuțiilor în an electoral, ce le-ar strica propriul joc politic la îndemnul unui mare păpușar, rămas de această dată, necunsocut.
De multe ori, patidele au apelat la formula susținerii unor candidați fantomă, așa zișii iepurași electorali, pentru a netezi drumul adevăratului favorit, primarul penal dornic de un mandat , de această dată din postura de candidat independent. Uneori, partidele au lucrat să facă liste de susținere pentru așa zisul indpendent, decât pentru propriul candidat, în speranța că, după câștigarea alegerilor, respectivul primar va reveni în sânul partidului.
În paralel, episodul Piedone și succesul blocării candidaturii acestuia la primăria Sectorului 4, a incurajat apariția unui nou fenomen: cel al constestării în valuri, fie de către contracandidați, fie de simple persoane fizice, fie de către diverse ONG-uri, a listelor de susținere depuse de alți candidați.
Așa se face că din candidații aliniați la start, mulți au fost nevoiți, în urma unor hotărâri judecătorești sau a birorurilor electorale de circumscripție, să facă pasul înapoi.
Conform noii legi, pentru a fi validat, un candidat trebuie să întrunească pe lista de susținere numărul de semnături de „ minim 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din Circumscripția electorală". Legea mai prevede prevede că „ lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, cetățenia, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnatura acestuia, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o”.
La nivelul Capitalei, opt din cei 20 de candidați care au depus dosare de candidatură nu pot candida din cauza neregulilor constatate în documentele depuse, de la semnături prea puține, declarații lipsă pe propria răspundere că nu au fost colaboratori ai fostei Securități până la existența unor semnături false. Partidul Social Romanesc (PSRO) nu a reușit să-și valideze nici măcar lista pentru Consiliul General al Capitalei. Același refuz l-au primit și alte partide mici , M 10, PND, Partidul Comunitar din România și Partidul 200 pentru București.
Situații similare se pot regăsi în mai toate localitățile, începând cu marile orașe. La Timișoara, doar 11 candidați din totalul de 14 au fost validați de către Biroul Electoral Municipal. Alte trei candidaturi pentru funcția de primar al Municipiului Iași au fost respinse de Biroul Electoral Municipal. Tot trei dintre candidații înscriși în cursa electorală pentru Primăria Sibiu au fost respinși de către Biroul Electoral Municipal, iar un alt candidat și-a retras candidatura.
O situație particulară s-a înregistrat la nivelul orașului Voluntari, acolo unde listele cu candidați ale PNL și PMP pentru primărie și consiliul local au fost respinse, pe motiv că ar fi fost înregistrate date neconforme cu realitatea.
În Ardeal, zece candidaţi au rămas în lupta pentru fotoliul de primar al municipiului Cluj Napoca, deși la Biroul Electoral Municipal au fost depuse 13 dosare de candidatură. Printre cei respinși s-a numărat și fostul liberal Mihai Seplecan.
În Iași, fosta capitală a Moldovei, au fost respinse una după alta, trei candidaturi la primărie și candidaturile pentru Consiliul Local ale PND, Partidul Fapta și M10. Nu și ale Partidului Comunist, formațiune căreia i-au fost admis un număr de 6 candidaturi pentru Consiliul Local. În același timp de pe listele pentru consilieri depuse de ALDE și PNL a fost respins câte un candidat.
Mai la sud , la Băcău, au fost invalidate două candidaturi la Primărie, întrucât un număr mare de date din listele de susținători erau incorecte. În schimb, candidatura fostului primar anchetat pentru corupție, Romeo Stavarache, a fost validată. Au mai fost invalidate și propunerile de candidați pentru locurile de consilieri depuse de PRM, PNȚCD, PND, Partidul România Unită și Partidul Romilor Democrați. Iar exemple similare pot fi găsite până la nivel de comune.
Cert este că atât marile partide, cât mai ales cele mici, nu au preconizat care vor fi efectele reale ale noii legi și nici valul de contestații și verificări care au urmat, semn că uneori, prevederile dorite se pot întoarce împotriva propriilor inițiatori.
Comentează