Premium
Filarmonica din Paris organizează de vineri până duminică o serie de concerte dedicate muzicilor tradiţionale din Grecia contemporană, cunoscută pe plan internaţional mai degrabă datorită personalităţilor sale din diaspora, precum Mikis Theodorakis, Costa-Gavras, Vangelis şi Nana Mouskouri, decât prin muzicienii ei locali care deţin în repertoriile lor un bogat patrimoniu artistic, informează AFP.
"Am remarcat că tot interesul din Franţa s-a îndreptat spre muzicile din Orientul Mijlociu, India, Maghreb şi că Grecia este marea absentă din această poveste", a declarat Alain Weber, directorul artistic al festivalurilor din lumea arabă, scenograf şi creatorul programului din actuala stagiune a Filarmonicii din Paris.
"Există o viziune folclorică asupra Greciei, deşi această ţară deţine un patrimoniu de o foarte mare bogăţie", a continuat el.
Ciclul de concerte de la Filarmonica din Paris va încerca să acopere această lacună, prezentând diverse muzici din Grecia, o ţară europeană aflată la confluenţa dintre Orient şi Occident, din Creta şi până în Epir, regiune frontalieră cu Albania, în care se face simţită influenţa balcanică.
Şi muzicienii din exil vor fi invitaţi în aceste spectacole. Sâmbătă va avea loc un concert susţinut de Ansamblul En Chordais, dirijat de Kyriakos Kalaitzidis, cu o scenografie realizată de Alain Weber şi care o va avea invitată pe cântăreaţa Maria Farantouri, extrem de populară în Grecia.
Spectacolul, intitulat "Exil", reprezintă o invitaţie la o călătorie în interiorul Greciei, cât şi în interiorul sinelui. Pentru că, spune Kyriakos Kalaitzidis, exilul este atât o stare de spirit, cât şi o realitate geografică, iar numitorul comun al muzicilor incluse în acest show este reprezentat de moştenirea lor bizantină.
"Sunt un refugiat de a treia generaţie. Familia tatălui meu vine de la Marea Neagră, iar cea a mamei din Cappadocia. Cele două familii au fost alungate şi au luat calea exilului în circumstanţe dramatice. Mulţi dintre membrii lor au murit, inclusiv doi dintre unchii mei. Cei care au supravieţuit au ajuns în Grecia în urma schimburilor forţate de populaţii din 1923 între Grecia şi Turcia", a explicat muzicianul elen.
Destul de îndepărtate de acordurile de sirtaki prezentate în celebrul film "Zorba Grecul", muzicile interpretate de acest artist din Salonic - oraş supranumit chiar de către locuitorii săi "capitala refugiaţilor" - trezesc sentimente foarte puternice, precum iubirea, dar şi nostalgie şi tristeţe, informează Agerpres.
