Un nou studiu publicat de New England Journal of Medicine arată că, printr-o simplă secţionare a unei gene, medicii ar putea într-o zi să reducă definitiv colesterolul periculos de ridicat, eliminând astfel necesitatea administrării de medicamente, informează CNN, potrivit news.ro
Studiul a fost extrem de restrâns – doar 15 pacienţi cu boli grave – şi a avut ca scop testarea siguranţei unui nou medicament administrat prin CRISPR-Cas9, un fel de foarfece biologic care taie o genă ţintă pentru a o modifica sau a o activa sau dezactiva.
Rezultatele preliminare au arătat însă o reducere de aproape 50% a lipoproteinelor cu densitate scăzută, sau LDL, colesterolul „rău” care joacă un rol major în bolile de inimă — cauza principală de deces în rândul adulţilor din Statele Unite şi din întreaga lume.
Studiul a constatat, de asemenea, o reducere medie de 55% a trigliceridelor, un alt tip de grăsime din sânge care este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
„Sperăm că aceasta este o soluţie permanentă, în care persoanele tinere cu boli grave pot beneficia de o terapie genică „unică” şi pot avea un nivel redus de LDL şi trigliceride pentru tot restul vieţii”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Steven Nissen, director academic al Institutului Sydell şi Arnold Miller Family Heart, Vascular & Thoracic din cadrul Cleveland Clinic din Ohio.
„Este un vis devenit realitate”, a spus Nissen. „Dacă m-ai fi întrebat acum 15 ani dacă am fi putut face ceva de genul acesta, aş fi crezut că eşti nebun”.
Astăzi, cardiologii doresc ca persoanele cu boli cardiace existente sau cele născute cu o predispoziţie pentru colesterolul greu de controlat să-şi reducă LDL-ul cu mult sub 100, care este media în SUA, a spus dr. Pradeep Natarajan, director de cardiologie preventivă la Massachusetts General Hospital şi profesor asociat de medicină la Harvard Medical School din Boston.
„Există dovezi care sugerează că nivelul optim al colesterolului este între 40 şi 50, ceea ce este foarte greu de atins prin dietă şi stil de viaţă”, a spus Natarajan, care nu a participat la studiu.
„În prezent, medicamentele disponibile pot reduce colesterolul LDL la nivelurile constatate în studiu — de fapt, unele medicamente sunt chiar puţin mai puternice”, a spus el. „Aşadar, va trebui să aşteptăm şi să vedem dacă acest tratament funcţionează la fel de bine pe cât sugerează acest prim studiu.”
Deşi este încă devreme, descoperirile sunt încântătoare, având în vedere dificultatea de a-ţi aminti să iei zilnic un medicament – şi uneori trei sau patru – pentru a controla nivelurile ridicate de colesterol, a declarat cardiologul preventiv Dr. Ann Marie Navar, profesor asociat de cardiologie la UT Southwestern Medical Center din Dallas, Texas.
„În ciuda faptului că există multe terapii disponibile, majoritatea oamenilor nu îşi controlează nivelul LDL”, a afirmat Navar, care nu a participat la studiu.
„Dacă ai 20 de ani şi colesterolul foarte ridicat, ar fi mult mai logic să urmezi un tratament unic, care nu necesită administrarea zilnică a unei pastile sau a unei injecţii la fiecare două săptămâni pentru următorii 60 de ani”, a spus ea. „Potenţialul acestui tratament este pur şi simplu enorm.”
Ideea unui tratament de editare genetică a venit dintr-o sursă neobişnuită — o mutaţie genetică. În acest scenariu, gena ANGPTL3, sau proteina 3 similară angiopoietinei, care este responsabilă de reglarea LDL şi trigliceridelor, este dezactivată.
Persoanele cu o genă ANGPTL3 nefuncţională — care, potrivit lui Natarajan, se regăseşte la aproximativ 1 din 250 de persoane din SUA — au niveluri scăzute de colesterol LDL şi trigliceride pe tot parcursul vieţii, fără consecinţe negative aparente. De asemenea, acestea prezintă un risc extrem de scăzut sau inexistent de boli cardiovasculare.
„Este o mutaţie naturală care protejează împotriva bolilor cardiovasculare”, a spus Nissen, care deţine catedra Lewis şi Patricia Dickey în medicina cardiovasculară la Cleveland Clinic. „Şi acum că CRISPR există, avem capacitatea de a modifica genele altor persoane, astfel încât şi ele să poată beneficia de această protecţie.”
Participanţilor la studiu li s-au administrat diferite doze ale medicamentului bazat pe CRISPR prin perfuzie: un grup de persoane a primit o doză foarte mică de 0,1 miligrame pe kilogram, în timp ce altele au primit doze cuprinse între 0,3 şi 0,8 miligrame pe kilogram, a declarat autorul principal al studiului, dr. Luke Laffin, cardiolog preventiv la Institutul de Cardiologie, Vasculare şi Toracice al Clinicii Cleveland.
„Scăderea medie de 55% a trigliceridelor şi de aproape 50% a colesterolului LDL s-a produs la doza cea mai mare”, a spus Laffin. „Este un rezultat încântător, deoarece în prezent nu există terapii care să reducă simultan colesterolul LDL şi trigliceridele.”
S-a înregistrat o uşoară scădere a HDL (lipoproteine cu densitate mare), cunoscut sub numele de colesterol „bun”. Cu toate acestea, scăderea HDL se observă şi la persoanele cu mutaţia ANGPTL3 şi nu pare a fi dăunătoare, a afirmat Laffin.
„Cea mai frecventă afecţiune pe care o întâlnim în clinica noastră de prevenţie este hiperlipidemia mixtă — persoane care au probleme în controlarea atât a LDL, cât şi a trigliceridelor”, a spus Nissen. „Aşadar, faptul că putem face acest lucru simultan este într-adevăr o evoluţie importantă.”
La persoanele cu mutaţie naturală, gena ANGPTL3 este dezactivată în toate celulele organismului — muşchi, inimă, plămâni şi aşa mai departe. Noul medicament, însă, vizează doar ficatul, organul responsabil de sintetizarea trigliceridelor şi producerea colesterolului, eliminând în acelaşi timp excesul de colesterol din fluxul sanguin.
Acest lucru este liniştitor pentru siguranţa pe termen lung a impactului medicamentului, a spus Nissen, reducând probabilitatea ca genele din alte părţi ale corpului să poată fi, de asemenea, modificate.
Efectele secundare ale tratamentului iniţial au fost minime, în principal iritaţii la locul perfuziei, potrivit studiului. O persoană a suferit o hernie de disc spinală, iar alta a prezentat o creştere a enzimelor care ar putea indica leziuni hepatice, dar aceste niveluri s-au normalizat în două săptămâni.
Cu toate acestea, o persoană a decedat la şase luni după perfuzie: „Avea o boală cardiovasculară extinsă, în stadiu avansat, şi a primit cea mai mică doză, de 0,1, o doză care nu are niciun efect”, a spus Nissen.
„Nu credem că moartea sa are vreo implicaţie asupra studiului”, a spus el. „În plus, FDA a recomandat ca aceste persoane să fie monitorizate timp de 15 ani după încheierea studiilor, pentru a vedea dacă există efecte adverse pe termen lung. Acest lucru se va face şi este corect.”
Studiile clinice de fază 2 vor începe în curând, urmate rapid de studiile de fază 3, care sunt concepute pentru a demonstra efectul medicamentului asupra unei populaţii mai mari, a spus Nissen.
„Sperăm să realizăm toate acestea până la sfârşitul anului viitor”, a spus Nissen. „Avansăm foarte repede, deoarece aceasta este o nevoie medicală uriaşă nesatisfăcută — milioane de oameni suferă de aceste tulburări şi mulţi dintre ei nu urmează niciun tratament sau au întrerupt tratamentul din diverse motive. Aceasta este o problemă uriaşă de subtratare aici, în Statele Unite.”
Totuşi, suntem încă la început, şi au existat medicamente similare care păreau promiţătoare la început, dar care au fost ulterior respinse din motive de siguranţă, a spus Nadar.
„Cel mai important mesaj pe care trebuie să-l reţineţi este că, dacă luaţi medicamente pentru scăderea colesterolului, continuaţi să le luaţi”, a spus ea. „Toate datele arată că, cu cât scădeţi colesterolul LDL pe o perioadă mai lungă, cu atât rezultatele sunt mai bune. O persoană care îşi scade LDL de la 100 la 30 pentru un an va fi mult mai puţin protejată decât o persoană care şi-a scăzut colesterolul de la 100 la 50 pentru toată viaţa.”
Comentează